Dincolo de presa platita (nationala si locala) si de minciunile statistice ale sistemului Kaizen, manipulate de administratia Publica Locala din Buzau, realitatea cruda din oras te izbeste la fiecare pas. O populatie tinuta in minciuna de presa mediocra, face ca buzoienii – in mare parte, sa nu aiba timp sa se intereseze despre starea reala a economiei si sanatatii populatiei judetului si astfel ia pe nemestecate tot ce livreaza “Cel mai mincinos si corupt primar al Buzaului” – Toma Kaizen Faliment.

Sa ne referim la laudarosenia electorala ca Buzaul a primit ratingul “BBB-“ de la FitchRatings. Ocolind accentual pus pe acel “minus”, Toma si echipa de mincinosi, amintesc doar “valorile pozitive” ale ratingului, in mare parte datorat fondurilor europene si nationale pompate de administratia PSD si in special de Guvernul PSD, condus de buzoianul Marcel Ciolacu. Aceleasi valori insa au o mai mare componenta negativa, care este mult mai ingrijoratoare, dupa cum se arata in detalierile specialistilor europeni. Iata ce spune explicatia acestui rating, chiar de pe pagina oficiala!

Ce inseamna “BBB-“  - FitchRatings?

“Ratingul „BBB minus” acordat este susţinut de apartenenţa la UE şi fluxurile de capital din UE, care sprijină investiţiile şi macrostabilitatea,

Însă acestea sunt contrabalansate de un deficit bugetar şi un deficit de cont curent mai ridicate comparativ cu deficitele altor ţări, cu performanţe scăzute privind consolidarea bugetară şi rigidităţi ridicate ale bugetului, şi o poziţie de debitor extern net relativ ridicată,

Perspectiva negativă reflectă incertitudinile continue privind implementarea politicilor care să vizeze combaterea dezechilibrelor fiscale structurale pe termen mediu” (sursa FitchRatings.com).

Ce spun analizele economic ascunse de Toma si Gasca penala!

Odata cu venirea lui Toma Kaizen-Faliment la conducerea orasului (2016), mai multe societati cu traditie, fie ele de stat sau private, au dat faliment! La aceasta dezastroasa situatie financiar-economica a orasului se adauga zecile de comercianti mai mici care si-au inchis afacerile datorita unor proiecte prost gandite si implementate  “cu forta” in Municipiu.

Sa ne reamintim de… accentuarea de la inceput de an, a dezastrului din Buzau!

“De abia a inceput anul 2024 si "cu mic cu mare", investitorii pleca din Buzau. “Umflat cu pompa” de imagine si banii platiti la presa aservita, Buzaul este din ce in ce mai putin atractiv pentru investitori. Ultimul exemplu de anul trecut - Yazaki, firma japoneza (inaugurata cu fast de capii PSD Buzau, in urma cu 3 ani) care se ocupa cu componente pentru industria auto, si-a inchis portile din “lipsa comenzilor” pentru piata de profil. Astfel, in toamna trecuta au fost disponibilizati in total 400 de muncitori. Nu este singura fabrica din oras care isi inchide portile – reamintim, Air Liquide, alta fabrica importanta din oras si-a mutat producția la Chitila. La fel, Heurtey Petrochem Manufacturing (din curta fostei IUT sau mai nou - BETA) si-a incheiat socotelile la Buzau la sfârșitul anului 2022. Asadar, la inceputul acestui an - 2024, un alt gigant din Buzau este gata sa intre in insolventa - Bunge România S.R.L….” (SURSA: https://newsbuzau.ro/2024/04/01/dezastru-in-buzaul-lui-toma-faliment-inca-o-societate-gigant-pleca-din-buzau-toma-faliment-alunga-americanii-vin-rusii/ )

Dezastrul administrarii sub Toma a inceput de mult si continua accentuat!

Consiliul Consultativ pentru Regionalizare – în 2020 –  a alcatuit un top al celor mai sărace comune și județe din românia. Vaslui, Botoșani și Călărași sunt top 3 cele mai sărace județe din țară. Lista se completează cu Giurgiu, Călărași, Piatra – Neamț, Focșani, Slobozia, Buzău, Teleorman, Alexandria, Slatina, Drobeta Turnu-Severin, comuna Răsuceni, Toporu și Schitu din Giurgiu, comunele Coroiești și Deleni din Vaslui, comuna Sălcuța, Gogoși și comuna Seaca din Pădure – județul Olt, comuna Danicei din Vâlcea.

Ce spun specialistii in analiza economica (nemituiti de Toma!!!)

Scopul unui studiu in domeniu (mdpi.com) ofera dovezi empirice asupra relației dintre creșterea economică subnațională și responsabilitatea locală bazată pe capacitatea de a genera venituri proprii și de a avea o mare responsabilitate a cheltuielilor locale, considerând descentralizarea fiscală ca factor determinant al creșterii economice. Analiza include cele 42 de județe din România corespunzătoare nivelului NUTS3 al Uniunii Europene. Judeţele româneşti analizate sunt următoarele: Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa–Năsăud, Botoşani, Brăila, Braşov, Bucureşti, Buzău, Călăraşi, Caraş–Severin, Cluj, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi. , Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vâlcea, Vaslui, şi Vrancea. Pentru dovezi empirice, am folosit regresia MCO…

…Calitatea administrației locale pentru dezvoltarea durabilă este reflectată și de PIB-ul pe cap de locuitor (vezi FOTO) și de responsabilitatea cheltuielilor guvernamentale subnaționale stabilită de ponderea cheltuielilor guvernamentale subnaționale în cheltuielile publice generale.

CONCLUZII…

Asa cum spuneam si in preambulul articolului de fata, dincolo de presa platita sa minta, de lozincile electorale si de asertiunile fara baza reala ale primarului comunistoid – Toma Kaizen Faliment, Buzaul real arata cam asa:

- unul dintre cele mai aglomerate si poluate orase (datorita: deselor modificari ale sensurilor de circulatie, lucrarile facute in nestire si fara vreo proiectie, poluarea datorata introducerii unor semafoare asa zis inteligente, etc…)

- avem pretul la apa potabila (si alte utilitati) cel mai ridicat din tara,

- suntem pe primul loc in tara la asistati social,

-  somaj ridicat (cu toate ca la AJOFM, seful pesedist minte de peste 8 ani si ofera cifre fara suport in realitate – nu se iau in consideratie cetatenii iesiti de sub listele oficiale de evidenta, dupa perioada in care au primit somajul) și lipsa perspectivelor de dezvoltare economică alimentează disperarea și incertitudinea în rândul comunității.

- Populaţia folosește puterea de cumpărare pentru a acoperi doar cheltuielile pentru alimentaţie, achiziții, întreținere, servicii (sursa INS)… (la Buzau nu te poti angaja nici femeie de servici daca nu a adera la PSD!!!).

Situația disperată a orașului este reflectată în poveștile de viață ale oamenilor de acolo. Unii luptă să supraviețuiască, primind ajutoare sociale și sprijin financiar de la cei plecați la muncă în străinătate. Alții se descurcă cu greu, trăind în condiții precare și fără acces la servicii de bază.

Pe lista cu cele mai sărace și orașe din România, care au cu cea mai mică putere de cumpărare se înscriu Botoșani, Vaslui, Călărași și Giurgiu, urmate de Suceava, Piatra-Neamț, Focșani, Buzău, Slobozia, Alexandria, Slatina și Drobeta-Turnu Severin la mică distanță de primele.

Pe lista orașelor cu putere de cumpărare sub media națională se înscriu Satu-Mare, Baia-Mare, Bistrița, Miercurea Ciuc, Sfântu Gheorghe, Bacău, Iași, Brăila, Tulcea, Râmnicu Vâlcea, Craiova, Reșița, Târgu Jiu, Zalău, Târgu-Mureș. Orașele care se apropie de nivelul mediei pe țară din punct de vedere al puterii de cumpărare sunt cele aflate în competiția dezvoltării: Ploiești, Pitești, Constanța, Alba Iulia și Arad.

SURSE: fitchratings.com, Consiliul Consultativ pentru Regionalizare, MDPI.com, INS, News Buzau (arhiva)

Iulian Gavriluta