
O tentativă de modificare a regulilor de integritate din administrația publică a fost respinsă, luni, 16 noiembrie, de Senat. Miza nu este deloc una minoră: cine poate ocupa simultan mai multe funcții în administrația locală, cine poate lucra în structuri aflate în legătură cu instituțiile pe care le reprezintă și cât de departe poate merge cumulul de funcții fără să apară suspiciuni de incompatibilitate.
Proiectul, susținut de un grup de 70 de parlamentari PSD și depus în procedură de urgență, urmărea modificarea Legii nr. 161/2003, în special a prevederilor care reglementează incompatibilitățile pentru aleșii locali, administratorii publici și funcționarii publici.
Inițiativa a fost asociată în spațiul politic cu controversata „Lege Fritz”, actul normativ care a generat schimbări importante în regimul incompatibilităților și care a avut consecințe inclusiv asupra situației lui Dominic Fritz. Totuși, proiectul respins acum nu urmărea modificarea regulilor aplicabile primarilor, ci relaxarea unor restricții pentru alte categorii din administrație.
62 DE VOTURI PENTRU, DAR NU A FOST SUFICIENT
Rezultatul votului din Senat arată că inițiativa a avut susținere politică consistentă, dar insuficientă pentru adoptare. Au fost înregistrate 62 de voturi favorabile, 48 împotrivă și o abținere. Pentru trecerea proiectului erau necesare minimum 68 de voturi.
PSD și UDMR au susținut propunerea, alături de majoritatea senatorilor PNL prezenți. Împotrivă au votat senatorii AUR, USR, o parte dintre liberali și o parte dintre parlamentarii neafiliați.
Dincolo de cifre, votul scoate la iveală o problemă politică mai amplă: partidele nu au aceeași viziune asupra limitelor pe care trebuie să le respecte persoanele care ocupă funcții publice. Pentru unii, actualele restricții sunt excesive și trebuie corectate. Pentru ceilalți, relaxarea lor riscă să slăbească mecanismele de prevenire a conflictelor de interese și de protejare a integrității administrației.
CE SE DOREA, DE FAPT, SĂ SE SCHIMBE?
Dacă proiectul ar fi fost adoptat în forma propusă, consilierii locali și județeni ar fi putut cumula mandatul cu alte trei categorii de funcții care, în prezent, intră sub incidența incompatibilităților:
- funcția de consilier personal al primarului, al președintelui sau al vicepreședintelui consiliului județean;
- funcția de administrator public al primăriei sau al consiliului județean;
- calitatea de angajat al agenției de dezvoltare regională din care face parte unitatea administrativ-teritorială unde își exercită mandatul.
Modificările nu se opreau aici. Inițiativa urmărea și relaxarea restricțiilor aplicabile administratorilor publici, precum și posibilitatea ca funcționarii publici să desfășoare activități în cadrul unor organizații internaționale, remunerate sau nu, fără să fie obligatoriu să aibă un mandat oficial din partea unei instituții a statului.
Unul dintre cele mai sensibile puncte era însă prevederea cu efect retroactiv. Proiectul urmărea eliminarea incompatibilităților și conflictelor de interese care ar fi putut apărea după data de 28 august 2026, când noile reguli de integritate au intrat în vigoare.
Cu alte cuvinte, nu era vorba doar despre reguli pentru viitor, ci și despre posibile efecte asupra unor situații deja apărute în administrație.
ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ SAU CLUBUL CUMULURILOR DE FUNCȚII?
Aici se află adevărata miză a disputei. Un consilier local sau județean este ales pentru a reprezenta interesele comunității și pentru a participa la deciziile administrației. Dacă aceeași persoană ocupă simultan și o funcție executivă, administrativă sau una aflată în legătură cu instituțiile asupra cărora exercită atribuții de reprezentare și control, apare inevitabil întrebarea privind independența deciziei.
Nu orice cumul de funcții înseamnă automat corupție și nici orice incompatibilitate este, prin definiție, dovada unei fapte ilegale. Dar tocmai pentru a preveni situațiile în care interesele personale, profesionale sau politice se suprapun peste interesul public există aceste restricții.
Problema nu trebuie privită exclusiv prin prisma confortului celor care ocupă funcții publice. Administrația nu este o proprietate a partidelor, iar mandatele obținute prin vot nu reprezintă permise pentru acumularea nelimitată de poziții și influență.
În același timp, legislația trebuie să fie coerentă, proporțională și aplicată fără interpretări arbitrare. Dacă anumite incompatibilități produc blocaje nejustificate, ele pot fi discutate și corectate. Dar modificarea legii nu trebuie să devină un instrument prin care sunt șterse, retroactiv, consecințele unor situații deja constatate.
SENATUL A SPUS NU. CAMERA DEPUTAȚILOR ARE ULTIMUL CUVÂNT
Respingerea din Senat nu înseamnă închiderea definitivă a subiectului. Camera Deputaților este forul decizional, iar acolo se va tranșa soarta proiectului.
Rămâne de văzut dacă parlamentarii vor opta pentru menținerea actualelor restricții sau vor încerca să promoveze o nouă formulă legislativă care să permită cumulul unor funcții în administrația locală.
Pentru cetățeni, întrebarea esențială este mult mai simplă decât toate calculele parlamentare: cine veghează ca oamenii aleși să reprezinte comunitatea să nu ajungă să își reprezinte, în primul rând, propriile interese sau interesele rețelelor politice din care provin?
Pentru că integritatea în funcția publică nu se măsoară în declarații, discursuri sau promisiuni electorale. Se măsoară prin reguli clare, transparență și prin capacitatea sistemului de a preveni conflictele de interese, indiferent de partidul din care provine cel aflat într-o funcție publică. Iar când parlamentarii ajung să negocieze limitele incompatibilităților, cetățenii au tot dreptul să întrebe dacă reforma administrației înseamnă profesionalizare și responsabilitate sau doar redistribuirea privilegiilor politice.
Ecaterina Stroescu
SURSE: cdep.ro, senatul.ro
