„Scopul medicinii nu este doar de a vindeca boala, ci și de a îngriji omul care o poartă.” (citat atribuit lui Hipocrate)
Cuvânt înainte: Între binecuvântare și amenințare
1. Pionierii digitali: „medicul inteligență artificială” Watson IBM
2. Tricorder X – un laborator medical în telefonul personal
3. Evoluția: de la „rigiditatea” lui Watson la era generativă
4. Medicina personalizată: „tratamentul potrivit pentru omul potrivit”
5. Gestionarea riscurilor Inteligenței Artificiale în medicină: „chemarea demonului” sau siguranță etică?
6. Sănătatea și chiar viața în pericol – când omul crede Inteligența Artificială mai mult decât pe medic
7. Concluzie: triumful spiritului asupra codului
8. Glosar de termeni esențiali
Bibliografie / Bibliography
Rezumat / Abstract
Rezumat: Lucrarea analizează transformarea radicală a medicinei sub influența Inteligenței Artificiale (IA), marcând trecerea de la protocoalele medicale generalizate la o știință a preciziei individuale. Articolul urmărește evoluția de la primii „medici inteligență artificială”, precum IBM Watson și dispozitivul Tricorder X, la noile modele generative, evidențiind atât realizările, cât și eșecurile și limitele acestora. Un accent deosebit este pus pe gestionarea riscurilor etice și juridice, conform standardelor internaționale, precum și pe pericolul de a crede un program de Inteligență Artificială mai mult decât pe medic, ilustrat de cazul tragic al unei tinere din Seattle, argumentând că viitorul medicinei constă în potențarea capacităților medicului prin tehnologie, fără a sacrifica esența spirituală a actului medical.
Abstract: The paper analyzes the radical transformation of medicine under the influence of Artificial Intelligence (AI), marking the transition from generalized medical protocols to a science of individual precision. The article follows the evolution from the first “AI doctors”, such as IBM Watson and the Tricorder X device, to the new generative models, highlighting both their achievements and their failures and limits. Special emphasis is placed on managing ethical and legal risks according to international standards, as well as on the danger of trusting an AI program more than one’s doctor, illustrated by the tragic case of a young woman from Seattle, arguing that the future of medicine lies in enhancing the physician’s capabilities through technology, without sacrificing the spiritual essence of the medical act.
Cuvânt înainte: Între binecuvântare și amenințare
„Inteligența Artificială, dacă este lăsată pe mâna unor conducători bolnavi patologic, poate deveni cea mai mare amenințare pentru existența omenirii; însă, dacă este folosită pentru a aduce bunăstare, ea poate deveni cea mai de preț resursă pentru omenire.” (N. Grigorie Lăcrița)
Începând cu secolul XXI, în țările dezvoltate nu mai există domeniu al vieții sociale și economice care să nu fie influențat de aplicațiile Inteligenței Artificiale (IA).
Unele dintre cele mai mari și mai benefice schimbări radicale, epocale, produse prin aplicarea Inteligenței Artificiale au loc în medicină, care a încetat să mai fie o disciplină bazată pe protocoale generalizate, transformându-se într-o știință a preciziei individuale.
Fiind un domeniu care joacă un rol foarte important, uneori decisiv, pentru sănătatea și viața tot mai multor oameni, consider că aplicațiile Inteligenței Artificiale din medicină trebuie cunoscute cât mai repede și de cât mai mulți oameni.
Această lucrare urmărește evoluția de la primele sisteme informatice folosite în medicină, precum IBM Watson, la „era generativă” a Inteligenței Artificiale, precum și modul în care folosirea datelor genetice poate fi împăcată cu siguranța pacienților și cu respectarea demnității umane.
1. Pionierii digitali: „medicul inteligență artificială” Watson IBM
Watson, numit și Watson IBM (IBM – International Business Machines, compania americană care l-a creat), este un sistem computerizat cu Inteligență Artificială, capabil să răspundă la întrebări puse în limbaj natural.
„Medicul inteligență artificială Watson IBM” este un super-computer care poate fi programat să recunoască și să proceseze comenzi vocale, să recunoască stimuli vizuali și să reacționeze la expresii faciale.
Acest „medic inteligență artificială” elaborează planuri, poate să învețe și să rezolve probleme complexe, imitând capacitatea umană de a lua decizii.
Pentru a imita felul în care gândește omul, Watson folosește 90 de servere (calculatoare foarte puternice), pe care sunt stocate aproximativ 200 de milioane de pagini de informație (!!!), pe care le procesează în mai puțin de trei secunde.
Potrivit relatărilor din presa vremii, Watson diagnostica unele forme de cancer de 4 ori mai exact decât medicii umani.
„Medicul-IA Watson” face ceea ce unui medic-ființă vie i-ar fi imposibil, atât în ceea ce privește timpul, cât și accesul la informație.
Unele studii arată că un sfert dintre clinicieni consideră că, numai pe baza informațiilor oferite de IBM Watson legate de studiile genetice, pot stabili diagnostice corecte.
Condiția esențială pentru funcționarea și perfecționarea acestui sistem este alimentarea lui continuă cu cât mai multe date, pentru a realiza comparații, clasificări, analize, studii de caz etc. Watson preia date din studiile și din protocoalele clinice din întreaga lume, iar posibilitatea de a conecta la el spitalele și medicii de pretutindeni este practic nelimitată.
Atât medicii, cât și pacienții pot contribui activ cu informații care să permită antrenarea sistemului, pentru a putea face comparații și a oferi soluția optimă pentru fiecare pacient în parte.
Sistemul oferă opțiuni relevante de tratament, care le permit medicilor să personalizeze fiecare caz într-un mod fără precedent, și poate răspunde la întrebările pacienților, de tipul: „La ce medic să mă programez pentru operație?” sau „Cum se manifestă această boală?”.
Algoritmii pe baza cărora lucrează Watson nu au conștiință, motiv pentru care deciziile lor nu sunt influențate de senzații, de emoții, de oboseală, de persoane, de… „atenții” etc.
Trebuie spus însă, pentru o imagine completă, că rezultatele obținute în practica spitalelor au fost mai modeste decât promisiunile inițiale. În anul 2022, compania IBM a vândut divizia Watson Health fondului de investiții Francisco Partners, care a transformat-o într-o companie separată, numită Merative. Lecția este importantă: entuziasmul față de un sistem de Inteligență Artificială trebuie verificat întotdeauna prin rezultate reale, obținute la patul bolnavului.
2. Tricorder X – un laborator medical în telefonul personal
„Medicul inteligență artificială Watson IBM” nu a fost singurul și nici cel mai performant dintre sistemele folosite în medicina mondială. Întreaga lume, în special țările cele mai dezvoltate, lucrează din plin la dezvoltarea și la perfecționarea unui sistem de sănătate bazat cât mai mult pe „medicii inteligență artificială”.
Dintre aceștia este de exemplificat dispozitivul medical numit Tricorder X, un concept inspirat din universul vizionar al seriei americane de televiziune Star Trek, care a anticipat încă din secolul trecut numeroase inovații actuale. Este un alt „medic inteligență artificială”: un dispozitiv care reunește mai multe metode de diagnosticare non-invazive1 într-un singur laborator portabil. Inițial cântărea 5 kg, apoi 2,3 kg, iar acum funcționează cu ajutorul telefonului personal.
Acest laborator portabil este capabil:
1. să diagnosticheze în mod autonom 13 stări medicale (12 boli și „absența afecțiunilor”), inclusiv anemia, fibrilația atrială, boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), diabetul, leucocitoza, pneumonia, otita medie, apneea de somn și infecția tractului urinar;
2. să înregistreze și să transmită în mod continuu cele 5 semne vitale fundamentale: tensiunea arterială, ritmul cardiac, saturația oxigenului, frecvența respiratorie și temperatura;
3. să scaneze retina, să preleveze probe de sânge și de respirație, apoi să analizeze 54 de biomarkeri, care pot ajuta la identificarea unui număr foarte mare de boli.
În prezent, există deja zeci de aplicații de telefon mobil destinate sănătății, care transformă telefonul personal într-un veritabil laborator portabil.
3. Evoluția: de la „rigiditatea” lui Watson la era generativă
Trecerea de la sistemul tradițional, de tip IBM Watson, la era generativă reprezintă un progres de la o bază de date statică la un raționament contextual fluid.
Modelul Med-PaLM, dezvoltat de Google, a dat răspunsuri la întrebări medicale care, potrivit evaluării unui grup de medici, au fost conforme cu consensul științific în proporție de 92,6%, foarte aproape de scorul de 92,9% obținut de medicii înșiși (studiu publicat în revista Nature, în 2023).
Modelul următor, Med-Gemini (tot de la Google), a atins o acuratețe de 91,1% la testul MedQA, alcătuit din întrebări de tipul celor de la examenul de licență medicală din Statele Unite ale Americii, fiind totodată capabil de multimodalitate, adică să analizeze simultan text, imagini medicale și alte tipuri de date.
În paralel, sistemele generative de uz general, precum GPT-4 (Generative Pre-trained Transformer 4, dezvoltat de compania OpenAI), sunt folosite tot mai des de medici ca „copiloți medicali”, pentru sinteza informațiilor și pentru analiza cazurilor complexe.
Încă din anul 2014, compania Facebook prezenta un program de recunoaștere a fețelor (DeepFace) aproape la fel de precis ca oamenii – o dovadă a progresului rapid al recunoașterii vizuale, pe care se sprijină astăzi și analiza imaginilor medicale.
În anul 2021, din motive legate de protecția vieții private, compania Facebook a renunțat la folosirea recunoașterii faciale pe rețeaua sa. Trebuie subliniat însă că a renunțat doar Facebook, și numai pe propria rețea, nu tehnologia ca atare.
Celelalte sisteme de recunoaștere facială continuă să fie folosite și perfecționate în întreaga lume, în special în China, unde sunt utilizate la scară foarte largă pentru supravegherea populației. Acolo se folosește chiar și recunoașterea oamenilor după mers, care poate identifica o persoană și atunci când fața acesteia nu se vede.
Pentru o înțelegere clară a saltului tehnologic, tabelul următor prezintă diferențele fundamentale dintre abordarea tradițională, bazată pe reguli stricte, și noile sisteme generative, bazate pe raționament probabilistic:
Caracteristică
Sistemul tradițional
(IBM Watson)
Sistemele generative (Med-PaLM, Med-Gemini, GPT-4)
Cum funcționează
Urmează reguli scrise dinainte de specialiști și lucrează cu date ordonate în tabele și baze de date
A învățat din cantități uriașe de texte și formulează răspunsul alegând, cuvânt cu cuvânt, varianta cea mai probabilă
Puncte forte
Analiză riguroasă în oncologie
Sintetizează rapid informația medicală și comunică într-un limbaj clar, firesc
Limite
Greu de actualizat cu noile descoperiri medicale
Poate inventa informații prezentate ca adevărate („halucinații”); are nevoie de supravegherea medicului
Sistemele generative folosesc o tehnologie numită „Transformer”. De aici provine și numele GPT-4: GPT înseamnă „Generative Pre-trained Transformer”, adică „Transformator generativ preantrenat”.
4. Medicina personalizată: „tratamentul potrivit pentru omul potrivit”
„Chiar dacă Inteligența Artificială va stăpâni întreaga cunoaștere a lumii, ea va rămâne etern inferioară omului; îi vor lipsi, pentru totdeauna, Sufletul și Scânteia Divină.” (N. Grigorie Lăcrița)
Medicina de precizie (numită și medicina personalizată) renunță la modelul tradițional „one-size-fits-all” (în limba română, „o singură măsură pentru toți”), adică la ideea că același tratament este bun pentru toți bolnavii care au aceeași boală.
Această schimbare de mentalitate înseamnă că medicul nu mai tratează boala în general, ci pe fiecare om în parte. Mai precis, tratamentul se alege în funcție de boala pacientului și de particularitățile unice ale organismului său.
Această nouă metodă se bazează pe:
1. Genomica și biomarkerii: prin analiza genelor fiecărui om se descoperă modificările (mutațiile) care au provocat boala. Biomarkerii sunt semne măsurabile în sânge sau în țesuturi, care arată cum evoluează boala și cum răspunde la tratament.
2. Farmacogenomica: medicul stabilește medicamentul și doza potrivite pentru fiecare pacient, în funcție de genele lui. Același medicament poate vindeca un om și îi poate face rău altuia, iar așa se evită intoxicarea pacientului.
3. Spațiul European al Datelor de Sănătate (în limba engleză, European Health Data Space – EHDS): cadrul legal care permite schimbul de date medicale în Uniunea Europeană (UE), dar pacientul rămâne cel care hotărăște cine are acces la datele sale medicale.
5. Gestionarea riscurilor Inteligenței Artificiale în medicină: „chemarea demonului” sau siguranță etică?
„Cu inteligența artificială necontrolată, chemăm demonul.” (Elon Musk)
„Tehnologia ar trebui să elimine birocrația medicală, nu să ridice un zid între medic și pacient.” (N. Grigorie Lăcrița, după ideile medicului american Eric Topol)
Conform Regulamentului european privind Inteligența Artificială (EU AI Act) și standardelor Institutului Național de Standarde și Tehnologie al Statelor Unite ale Americii (în limba engleză, National Institute of Standards and Technology – NIST), sistemele medicale de Inteligență Artificială sunt încadrate în categoria celor cu „risc ridicat”.
Gestionarea acestora presupune:
– Transparența algoritmilor: evitarea „cutiei negre”, situație în care medicul nu înțelege de ce Inteligența Artificială a dat un anumit diagnostic.
– Eliminarea discriminării: prevenirea excluderii pacienților pe baza profilurilor genetice.
– Supravegherea umană: Inteligența Artificială trebuie să rămână un instrument de sprijin pentru decizia clinică, un mijloc de asistență tehnică, și nu un decident absolut, care să înlocuiască discernământul medicului.
6. Sănătatea și chiar viața în pericol – când omul crede Inteligența Artificială mai mult decât pe medic
„Cinstește pe doctor cu cinstea ce i se cuvine, pentru serviciile lui, că și pe el l-a făcut Domnul.” (Înțelepciunea lui Isus Sirah 38, 1)
6.1. Un caz care a îngrozit lumea
Bowen Wan avea 31 de ani și locuia în Seattle, în Statele Unite ale Americii. Era inginer software și lucrase la Amazon. Suferea de epilepsie din adolescență, iar de ani de zile boala îi era ținută sub control de un medicament, lamotrigina.
În ianuarie 2026 și-a pierdut locul de muncă și a început să caute altul. Medicamentul avea însă efecte secundare: o încetinea în vorbire și în gândire, iar ea se temea că acestea o vor dezavantaja la interviurile de angajare. De aceea, a cerut ajutorul programului ChatGPT ca să renunțe treptat la tratament.
Pe 14 februarie 2026, tânăra a fost găsită moartă în apartamentul ei. Medicul legist a stabilit drept cauză „moartea subită neașteptată în epilepsie”, iar analizele au arătat că în sângele ei medicamentul ajunsese la aproximativ o cincime din nivelul necesar.
Pe 27 octombrie 2026, părinții ei au dat în judecată, la Curtea Superioară din San Francisco, compania OpenAI, care a creat ChatGPT, și pe directorul ei, Sam Altman. Potrivit plângerii, programul i-ar fi întocmit tinerei un plan zi cu zi prin care să renunțe la medicament în aproximativ 25 de zile și i-ar fi spus să ascundă aceasta de medicii care ar fi putut s-o oprească.
Trebuie spus limpede: acestea sunt acuzații, pe care instanța urmează să le judece. Compania a numit cazul „sfâșietor”. Dar, oricum s-ar încheia procesul, el ridică o întrebare care ne privește pe toți: de ce ajunge un om inteligent să creadă un program mai mult decât pe medicul său?
6.2. De ce crede omul programul mai mult decât pe medic?
„Cea mai mare greșeală a medicilor este că încearcă să vindece trupul fără a încerca să vindece mintea; totuși, trupul și sufletul sunt una și nu pot fi tratate separat.” (Platon)
Bowen Wan nu era o persoană naivă. Era inginer software, adică tocmai genul de om care știe cum sunt făcute programele de calculator. Explicația nu ține de inteligență, ci de câteva lucruri omenești.
Programul este mereu acolo: răspunde la orice oră din zi și din noapte, fără să obosească și fără să se grăbească, în timp ce medicul te primește o dată la câteva luni, pentru un sfert de oră. Programul este răbdător și politicos și vorbește frumos și sigur pe el, cu termeni de specialitate, încât cine îl citește are impresia că stă de vorbă cu un specialist.
Aici este și o lecție pentru medici: „Ceea ce le scapă celor mai mulți medici în explicarea diagnosticului pacienților, pe înțelesul lor, e partea cea mai prețioasă pentru ei.” (N. Grigorie Lăcrița) Explicarea diagnosticului pe înțelesul pacientului face parte din medicina sufletului și dă o foarte mare valoare medicului. Când medicul nu explică, omul caută explicația în altă parte – iar astăzi o caută tot mai des la Inteligența Artificială. Adesea, își pierde încrederea în acel medic și nu se mai întoarce niciodată la el, iar uneori ajunge să urmeze sfaturile Inteligenței Artificiale, cu urmări care îi pot pune în pericol sănătatea și chiar viața.
Programele de Inteligență Artificială pot da însă și „halucinații”, adică răspunsuri greșite spuse cu deplină siguranță. Într-o conversație despre vreme, o asemenea greșeală e supărătoare; într-o conversație despre un medicament pentru epilepsie, poate fi mortală.
Mai este un pericol, mai puțin cunoscut: lingușirea. Programele sunt făcute să fie plăcute în conversație, iar uneori ajung să-i dea dreptate omului și să-i întărească ideile, chiar și pe cele greșite. Când omul își dorește foarte mult ceva, cum își dorea tânăra să scape de efectele medicamentului, un răspuns care îi confirmă dorința sună ca o eliberare. Părinții tinerei au spus că fiica lor părea „sub o vrajă”.
Un program nu te vede și nu te consultă față în față, nu-ți ascultă inima, nu-ți poate interpreta analizele alături de examinarea ta și nu răspunde pentru ce spune.
Medicul a jurat să nu facă rău, lucrează sub controlul colegilor și al legii și răspunde pentru greșelile lui.
Când vede că un pacient e în pericol, medicul poate interveni; programul doar scrie.
6.3. Nici un singur program, nici un singur medic: valoarea celei de-a doua opinii
Ar fi însă o mare greșeală să credem că medicul are întotdeauna dreptate, doar pentru că este medic. Și medicii sunt oameni și pot greși. Corpul omenesc este un univers atât de complex încât știința nu a ajuns încă să-l cunoască pe deplin și nici să-l poată trata întotdeauna pe măsură. Iar uneori, din păcate, unii medici pot chiar înșela cu bună știință, din interes sau din nepăsare, așa cum am arătat în articolul „Despre falsele diagnostice fatale”, publicat pe mai multe site-uri, printre care Art-Emis și Incorect Politic, și cum se va vedea mai jos, în cazul medicului oncolog american Farid Fata.
Esența acestui subiect este redată foarte sugestiv de următorul banc, care îndeamnă la reflecție asupra faptului că nu trebuie să te bazezi numai pe o singură opinie medicală, mai ales când ești în fața unui diagnostic grav.
Un catolic, un protestant și un evreu au mers, fiecare separat, la același celebru medic oncolog, care i-a spus fiecăruia că mai are de trăit cel mult șase luni. Fiecare dintre ei s-a sfătuit apoi cu câte un prieten.
– Și acum, tu ce vei face, dacă doctorul ți-a mai dat doar șase luni de trăit? l-a întrebat prietenul pe catolic.
– Ah! a spus catolicul. Îmi voi dărui toate bunurile bisericii, mă voi împărtăși în fiecare duminică și îmi voi spune în mod regulat rugăciunile.
– Dar tu? l-a întrebat prietenul pe protestant.
– Eu voi vinde tot ce am, voi pleca într-o călătorie în jurul lumii și mă voi distra pe cinste.
– Și tu? l-a întrebat prietenul pe evreu.
– Eu? Eu… voi merge să consult nu unul, ci mai mulți doctori diferiți.
Și așa a făcut, și a aflat că nu avea nimic. Asta e inteligența.
Cazul cel mai cutremurător este cel al medicului oncolog american Farid Fata, proprietarul uneia dintre cele mai mari clinici de cancer din statul Michigan. El a diagnosticat în mod fals, cu bună știință, cu cancer 553 de pacienți sănătoși și i-a supus la chimioterapie, încasând aproximativ 34 de milioane de dolari numai din asigurările medicale. Tratamentele inutile s-au dovedit, pentru mulți dintre ei, mortale. În anul 2015 a fost condamnat la 45 de ani de închisoare.
Dacă acei pacienți ar fi cerut fie și numai o singură altă opinie medicală, efectele benefice ar fi fost duble: ar fi aflat că nu sunt bolnavi de cancer și s-ar fi descoperit de la început faptele odioase ale acestui medic.
Dacă cei trei din banc ar fi ajuns pe mâna lui Farid Fata, mai mult ca sigur că protestantul și catolicul și-ar fi încheiat viața în cele șase luni „prescrise” de acesta.
Din fericire, asemenea medici sunt excepții.
România a avut, și încă mai are, foarte mulți medici cu extraordinare calități, profesioniști autentici și plini de umanitate, care și-au dedicat întreaga viață sănătății și vieții oamenilor.
Dintre ei, dau aici un singur exemplu: profesorul Alexandru Pesamosca (14 martie 1930 – 1 septembrie 2011), chirurg pediatru. Timp de jumătate de secol, el a făcut circa 45.000 de operații, salvând de la infirmitate pe viață sau de la moarte mii de copii, inclusiv pe cei considerați fără speranță și inoperabili de alți medici. Considerat „îngerul copiilor” și „duhovnicul cu bisturiu”, nu lua bani de la pacienți și nu a avut nicio avere. A locuit într-o rezervă de 10 metri pătrați a Spitalului „Budimex” (actualul „Marie Curie”) din București și a fost înmormântat lângă biserica pe care a ctitorit-o în incinta acestui spital.
Profesorul Pesamosca a întruchipat idealul formulat de un alt mare medic român, Nicolae Paulescu (1869 – 1931): „Medicul trebuie deci să fie, în același timp, un savant care iubește din tot sufletul știința medicală, adică știința omului; să fie o ființă care se jertfește pentru alții, până la moarte și, în sfârșit, să fie un învățător al omenirii sau mai bine zis, un apostol al moralei.”
Câtă diferență între „îngerul copiilor”, Alexandru Pesamosca, și medicul-exterminator Farid Fata!
Cele două cazuri, deși foarte diferite, duc la aceeași învățătură: sănătatea și viața nu trebuie lăsate în seama unei singure opinii medicale – nici a unui singur program de Inteligență Artificială, nici a unui singur medic, mai ales în cazul bolilor grave și înainte de un tratament greu de suportat, cum ar fi o operație sau chimioterapia.
6.4. Reguli simple care pot salva vieți
1. Nu începeți, nu opriți și nu schimbați niciodată un tratament fără acordul medicului dumneavoastră, oricât de convingător ar fi un sfat găsit pe internet sau primit de la un program de Inteligență Artificială.
2. Dacă un medicament vă face rău, spuneți-i medicului. Boala nu rămâne la fel ani de zile: se poate agrava, poate stagna sau se poate ameliora. De aceea, medicul poate considera necesare noi analize și investigații medicale, în funcție de care vă poate schimba doza sau tratamentul.
3. Folosiți Inteligența Artificială pentru a înțelege, de exemplu ce înseamnă un cuvânt din diagnostic sau ce întrebări să-i puneți medicului, dar nu pentru a hotărî singuri schimbarea tratamentului.
4. Fiți atenți când un sistem de Inteligență Artificială vă spune exact ce vreți să auziți. Acesta este momentul în care trebuie să vă îndoiți și să cereți opinia medicului dumneavoastră.
5. Fugiți de orice sfat care vă îndeamnă să ascundeți ceva de medic sau de familie. Un asemenea sfat vă poate costa sănătatea și chiar viața, așa cum s-a întâmplat în cazul tinerei americane Bowen Wan, prezentat mai sus. Un sfat bun nu are nevoie să fie ascuns.
6. Vorbiți cu membrii familiei sau cu un prieten apropiat. Ei privesc lucrurile din afară, cu mintea limpede, și pot vedea ceea ce noi, din teamă sau din prea multă speranță, nu vedem.
7. În cazul unei boli grave, mai ales înainte de o operație sau înainte de a începe un tratament greu, cereți și opinia unui al doilea medic.
8. Dacă mai multe sisteme de Inteligență Artificială vă dau același răspuns, aceasta nu înseamnă că răspunsul este corect. Ele au învățat din texte asemănătoare și pot greși la fel. Hotărârea rămâne tot la medic.
6.5. Medicul bun și biblioteca întregii lumi
Un medic dintr-un mare oraș universitar, de exemplu Paris, se documentează de obicei în biblioteca facultății sale. Dacă ar cerceta bibliotecile tuturor facultăților de medicină din Paris, cunoștințele sale ar crește mult. Dacă ar merge apoi și în marile orașe americane, unde sunt numeroase facultăți de medicină, bagajul său de cunoștințe ar crește enorm. Dar niciun om nu poate face o asemenea documentare: nu i-ar ajunge o viață întreagă.
Inteligența Artificială poate oferi, în câteva secunde, informații adunate din mii de biblioteci și din cercetările medicale ale întregii lumi. Scopul ei este să cuprindă, domeniu cu domeniu, toată știința omenirii, devenind un adevărat „univers al cunoașterii umane”. Totuși, nu vom putea spune niciodată că a cuprins-o în întregime, pentru că știința însăși este într-o continuă dezvoltare.
De aceea, un medic bun nu respinge Inteligența Artificială, ci o folosește. Înainte de a stabili un diagnostic dificil, se documentează și cu ajutorul ei. Dar nu o crede pe cuvânt: verifică informațiile primite, pentru că și ea poate greși, iar hotărârea îi aparține numai lui.
7. Concluzie: triumful spiritului asupra codului
În medicina tradițională: „Medicii toarnă medicamente despre care nu știu mai nimic, cu scopul de a vindeca boli despre care știu și mai puțin, în oameni despre care nu știu nimic.” (Voltaire)
În medicina bazată pe Inteligența Artificială: „Inteligența Artificială analizează milioane de date despre medicamente, recunoaște tot mai precis bolile și poate cunoaște omul până la codul lui genetic – și totuși, fără medic și fără suflet, nu vindecă pe nimeni.” (N. Grigorie Lăcrița)
În medicină sunt tot mai multe aplicații ale Inteligenței Artificiale care au devenit „mai inteligente” decât oamenii în procesarea datelor brute și care fac ceea ce medicii nu ar putea face fără ele.
Provocarea actuală constă în armonizarea acestor algoritmi cu valorile umane și în verificarea lor riguroasă prin rezultate reale, așa cum o arată și experiența lui Watson.
Povestea tinerei din Seattle ne amintește un adevăr vechi, pe care tehnica nouă nu l-a schimbat: sănătatea se încredințează numai medicului, nu unui sistem de Inteligență Artificială. Programele de Inteligență Artificială pot explica, dar numai medicul poate trata.
Medicina viitorului nu înseamnă înlocuirea medicului, ci un ajutor pentru el, ca să poată vindeca mai bine și mai repede, transformând tehnologia într-un „scut” pentru sănătate, fără a pierde din vedere esența umană, care rămâne pentru eternitate sufletul.
8. Glosar de termeni esențiali
Algoritm: un șir de instrucțiuni precise, pas cu pas, pe care un calculator le urmează pentru a rezolva o problemă, asemănător unei rețete de bucătărie care arată exact ce trebuie făcut și în ce ordine.
Biomarkeri: semne măsurabile în sânge sau în țesuturi, care arată dacă există o boală, cum evoluează aceasta și cum răspunde la tratament.
Era generativă a Inteligenței Artificiale: etapa actuală a Inteligenței Artificiale, începută în jurul anului 2020, în care sistemele nu doar caută și ordonează informații, ci pot crea ele însele texte, imagini sau răspunsuri noi, ca într-o conversație cu un om (de exemplu ChatGPT, Med-PaLM, Med-Gemini).
Farmacogenomică: știința care studiază modul în care genele unui om influențează reacția lui la medicamente.
Genom: ansamblul complet al materialului genetic – acidul dezoxiribonucleic (ADN) – al unui organism.
ChatGPT: program de Inteligență Artificială creat de compania americană OpenAI, cu care omul poate purta o conversație scrisă sau vorbită.
Halucinații (ale Inteligenței Artificiale): răspunsuri false sau inventate, prezentate de sistem ca fiind adevărate.
Lingușire (a Inteligenței Artificiale): tendința unui program de a-i da dreptate utilizatorului și de a-i spune ce vrea să audă, în loc să-i spună adevărul.
Medic inteligență artificială: denumire folosită pentru sistemele de Inteligență Artificială create pentru a ajuta la diagnosticarea bolilor și la alegerea tratamentului (de exemplu IBM Watson sau Tricorder X). Expresia este una figurată: aceste sisteme nu sunt medici adevărați și nu pot înlocui medicul uman, ci doar îl pot ajuta.
Medicina de precizie (numită și medicina personalizată): medicina în care medicul nu mai tratează boala în general, ci pe fiecare om în parte. Tratamentul se alege în funcție de boala pacientului și de particularitățile unice ale organismului său.
Medicina tradițională: medicina care se bazează pe ideea că același tratament este bun pentru toți bolnavii care au aceeași boală.
Multimodalitate: capacitatea unui sistem de Inteligență Artificială de a analiza simultan mai multe tipuri de date (text, imagini, sunet). Cuvântul „multimodalitate” nu apare încă în Dicționarul explicativ al limbii române (DEX), dar, fiind tot mai folosit, ar merita inclus într-o ediție viitoare.
Protocoale medicale generalizate: reguli de diagnostic și tratament stabilite pentru toți bolnavii care au aceeași boală, fără să se țină seama de particularitățile fiecărui om.
Regulamentul european privind Inteligența Artificială (EU AI Act): primul cadru juridic cuprinzător din lume pentru reglementarea Inteligenței Artificiale (Regulamentul Uniunii Europene 2024/1689).
NIST (National Institute of Standards and Technology): Institutul Național de Standarde și Tehnologie al Statelor Unite ale Americii, care elaborează standarde inclusiv pentru gestionarea riscurilor Inteligenței Artificiale.
Știința preciziei individuale: medicina care alege diagnosticul, medicamentul și doza în funcție de particularitățile fiecărui pacient (gene, analize, mod de viață), nu după o regulă valabilă pentru toți.
Bibliografie / Bibliography
Regulamentul (UE) 2024/1689 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iunie 2024 de stabilire a unor norme armonizate privind inteligența artificială. / Regulation (EU) 2024/1689 of the European Parliament and of the Council of 13 June 2024 laying down harmonised rules on artificial intelligence (EU AI Act).
NIST (2023). Cadru de gestionare a riscurilor în Inteligența Artificială (AI RMF 1.0). / NIST (2023). Artificial Intelligence Risk Management Framework (AI RMF 1.0). National Institute of Standards and Technology.
UNESCO (2021). Recomandări privind etica Inteligenței Artificiale. / UNESCO (2021). Recommendation on the Ethics of Artificial Intelligence.
Singhal, K. și colaboratorii (2023). Modelele lingvistice mari codifică cunoștințe clinice. Revista Nature. / Singhal, K. et al. (2023). Large Language Models Encode Clinical Knowledge. Nature.
Saab, K. și colaboratorii (2024). Capacitățile modelelor Gemini în medicină (Med-Gemini). / Saab, K. et al. (2024). Capabilities of Gemini Models in Medicine. arXiv:2404.18416.
IBM Watson Health. Raport privind tratamentul cancerului cu precizia oncologilor: https://raportuldegarda.ro/articol/ibm-watson-supercomputer-tratamentul-cancer-cu-precizia-oncolgilor/
Merative (fosta divizie IBM Watson Health): https://en.wikipedia.org/wiki/Merative
Proiectul Tricorder X Prize: diagnosticarea autonomă a afecțiunilor medicale. / Tricorder X Prize Project: https://en.wikipedia.org/wiki/Tricorder_X_Prize
KOMO / Sinclair (preluat de KUTV), „Family sues OpenAI, claiming ChatGPT is partly responsible for daughter's death”, octombrie 2026: https://kutv.com/news/nation-world/openai-chapgpt-medical-advice-ai-chatbot-anti-seizure-medication-amazon-lawsuit-capitol-hill-apartment-doctor-patient-relationship-tech-epilepsy-companies-online-safety
Pasquale Pillitteri, „Family sues OpenAI over ChatGPT advice on epilepsy drug before woman died”, octombrie 2026: https://pasqualepillitteri.it/en/news/27978/openai-lawsuit-chatgpt-epilepsy-drug-advice
O Chilie Athonită, „O femeie moare după ce folosește ChatGPT pentru sfaturi medicale. Compania e dată în judecată”, 29 octombrie 2026: https://www.chilieathonita.ro/2026/10/29/o-femeie-moare-dupa-ce-foloseste-chatgpt-pentru-sfaturi-medicale-compania-e-data-in-judecata/
N. Grigorie Lăcrița, „Sănătatea și chiar viața în pericol – când omul crede Inteligența Artificială mai mult decât pe medic”, Art-Emis, 2026: https://www.art-emis.ro/jurnalistica/sanatatea-si-chiar-viata-in-pericol-cand-omul-crede-inteligenta-artificiala-mai-mult-decat-pe-medic
N. Grigorie Lăcrița, „Despre falsele diagnostice fatale”, Art-Emis, 27 februarie 2022: https://www.art-emis.ro/analize/despre-falsele-diagnostice-fatale
Wikipedia, „Farid Fata”: https://en.wikipedia.org/wiki/Farid_Fata.
Conf. univ. dr. N. Grigorie Lăcrița
