După cum se știe, pentru prima dată, porecla de “FALIMENT” i-a fost aplicată lui Toma Constantin, de noi, cei din trustul NEWS BUZĂU și apoi a fost preluată de toată presa locală și națională! Ce bază am avut? Iata: De la omul de afaceri cu sute de milioane de euro cifră de afaceri la primarul care gestionează bugetul Buzăului. Ce spun documentele insolvenței Romet despre datorii, creditori și reorganizare?
Există un capitol din trecutul economic al lui Constantin Toma care merită readus în atenția publică. Nu pentru că un om de afaceri nu ar avea dreptul să treacă printr-o criză, să intre în insolvență sau să încerce să-și salveze societățile. Acestea sunt proceduri legale. Ci pentru că vorbim despre un personaj care a ajuns ulterior să conducă municipiul Buzău, să gestioneze banii contribuabililor și să le vorbească acestora despre administrație, investiții și responsabilitate financiară.
Numele Constantin Toma este legat de Grupul Romet, un important conglomerat industrial buzoian, ale cărui societăți au intrat în insolvență începând cu 2013. Iar documentele depuse la Tribunalul Buzău arată dimensiunea unei crize financiare care nu poate fi trecută la capitolul „amintiri neplăcute”.
244,278 MILIOANE DE LEI – CREANȚELE GRUP ROMET!
În planul de reorganizare al SC Grup Romet SA, întocmit în decembrie 2014, în dosarul 662/114/2013, administratorul judiciar SMDA Insolvency prezenta o masă a creanțelor de 244,278 milioane lei.
Din această sumă:
- 14,342 milioane lei reprezentau creanțe garantate;
- 10,705 milioane lei reprezentau creanțe bugetare;
- 48.120 lei reprezentau creanțe chirografare cu regim special;
- 219,174 milioane lei reprezentau creanțe chirografare obișnuite.
Lista creditorilor cuprindea nume importante: BCR, BRD, Credit Agricole, Alpha Bank, Garanti Bank, Marfin, OTP, Piraeus, Raiffeisen, UniCredit, EximBank și numeroși alți creditori.
Nu vorbim despre datorii către câțiva furnizori locali. Vorbim despre o structură financiară complexă, cu bănci, instituții ale statului și companii care aveau bani de recuperat.
6,08% – RECUPERAREA TOTALĂ PREVĂZUTĂ ÎN PLAN!
Aici trebuie să ne uităm atent la tabelul de distribuire a creanțelor.
Din totalul de 244,278 milioane lei, planul prevedea plăți de 14,840 milioane lei, ceea ce însemna o recuperare estimată de numai 6,08%.
Diferența dintre creanțele înscrise și suma prevăzută în plan era de aproximativ 229,438 milioane lei. Dar adevărata problemă se vede atunci când analizăm categoria creditorilor chirografari obișnuiți.
Pentru cele 219,174 milioane lei înscrise la această categorie, planul indica zero lei la recuperarea prin reorganizare, în tabelul respectiv. Zero!
Asta înseamnă că planul nu prevedea distribuirea unor plăți către această categorie de creditori în scenariul prezentat.
Nu afirmăm că fiecare creditor a pierdut definitiv întreaga sumă și nici că toate obligațiile au fost stinse în aceeași manieră. Pentru o asemenea concluzie trebuie urmărite hotărârile definitive, executarea planului și situația finală a fiecărei creanțe. Dar cifrele din plan sunt suficient de serioase pentru a justifica întrebări publice.
STATUL ROMÂN, ANAF ȘI EXIMBANK – CÂT ERA PREVĂZUT SĂ RECUPEREZE?
În categoria creanțelor bugetare, documentul consultat de Grupul de Investigații Media Buzău indică aproximativ 10,705 milioane lei. Structura prezentată era:
- ANAF: 97.280 lei (?!);
- Statul Român prin EximBank: 10,608 milioane lei.
Pentru această categorie, planul prevedea plăți de aproximativ 701.850 lei, adică o recuperare de 6,56%. Așadar, pentru o creanță bugetară de peste 10,7 milioane lei, suma prevăzută în plan era de aproximativ 702.000 lei. Diferența era de aproximativ 10 milioane lei.
Și aici întrebarea este legitimă: ce s-a recuperat efectiv, ce obligații au fost reduse prin reorganizare și ce s-a întâmplat ulterior cu creanțele statului?
Contribuabilul are dreptul să știe cum funcționează sistemul atunci când un debitor important ajunge să negocieze, în cadrul procedurii judiciare, plata unei fracțiuni din obligațiile înscrise.
NU A FOST SINGURA SOCIETATE. AROMET ȘI ROMTEM AU AVUT PROPRIILE PROCEDURI!
Grupul nu însemna doar Grup Romet SA. În 2013 au intrat în insolvență și Aromet SA și Romtem SRL, în dosarele 663/114/2013 și 664/114/2013. Situațiile lor trebuie analizate separat.
În cazul Aromet, planul din decembrie 2014 prezenta creanțe de aproximativ 112,817 milioane lei și plăți prevăzute de aproximativ 30,913 milioane lei în tabelul respectiv.
În cazul Romtem, documentația prezenta creanțe de aproximativ 87,186 milioane lei și plăți prevăzute de aproximativ 3,697 milioane lei.
Aceste valori nu trebuie adunate automat, deoarece documentația includea și o strategie de reorganizare prin fuziunea societăților, existând riscul suprapunerii unor obligații între entități. Dar tabloul general este limpede: nu discutăm despre o singură societate aflată în dificultate, ci despre mai multe firme importante ale grupului, fiecare cu propriile proceduri și creditori.
2016 – AROMET ȘI ROMTEM AJUNG ÎN FALIMENT! Da, ați citit bine - 2016 - anul căștigării alegerilor de către Toma Faliment! Întâmplător? NU CREDEM!
Cronologia este la fel de importantă ca cifrele. În ianuarie 2016, Tribunalul Buzău a respins cererea de confirmare a planului de reorganizare pentru Aromet SA și a dispus intrarea societății în faliment. În februarie 2015, Romtem SRL intrase, la rândul său, în faliment, potrivit relatărilor de presă contemporane. Pentru Grup Romet, situația a fost diferită: planul de reorganizare a fost confirmat de Tribunalul Buzău la 21 ianuarie 2016, însă BRD a atacat hotărârea cu apel, conform relatării publicate la acel moment. Așadar, nu toate societățile au avut același deznodământ juridic. Unele au ajuns în faliment, iar Grup Romet a urmat procedura reorganizării. Aceasta este diferența pe care trebuie să o înțeleagă și cititorii: insolvența nu înseamnă automat faliment, iar reorganizarea nu înseamnă că toate datoriile au fost achitate.
2.800 DE ANGAJAȚI, CÂTEVA SUTE ȘI O DECLARAȚIE CARE MERITĂ REAMINTITĂ! (mare parte dintre muncitorii disponibilizați sunt reangajați la Primărie și societățile aferente...fără criterii, zero experiență, DOAR LOIALITATE MAXIMĂ pentru TOMA)!
Într-un articol publicat în februarie 2016 de pres alocală, Constantin Toma era citat vorbind despre dificultățile grupului și despre reducerea numărului de angajați. Acesta declara că grupul plecase de la aproximativ 2.800 de angajați și ajunsese la câteva sute. Tot în acea perioadă susținea că, după doi ani de insolvență, avea datoriile la zi către stat și furnizori (?!)
Această declarație trebuie confruntată cu situația contabilă și juridică finală a fiecărei societăți. Planurile de reorganizare arată însă că existau creanțe importante pentru care recuperarea prevăzută era foarte redusă. Nu este suficient să spui că ai ieșit dintr-o perioadă dificilă. Trebuie să explici și ce s-a întâmplat cu cei care aveau bani de recuperat.
CÂTE GUVERNE I-AU ȘTERS DATORIILE? SĂ NU CONFUNDĂM JUSTIȚIA CU POLITICA!
O precizare necesară: documentele analizate descriu proceduri judiciare de insolvență și reorganizare, nu hotărâri ale unor guverne prin care datoriile personale ale lui Constantin Toma ar fi fost șterse (indicațiile în acest sens sunt altele și G.I.M. a analizat documentele, trăgând concluzia că nu mai puțin de 3 guverne i-au șters datoriile la principala firma! Vom prezenta amplu situația, într-un reportaj ulterior!)
Procedurile au început în 2013, în perioada guvernării Victor Ponta, însă reorganizarea a fost un mecanism prevăzut de lege și gestionat în instanță, nu o operațiune prin care premierul ar fi anulat personal obligațiile societăților. Asta nu înseamnă că întrebările despre tratamentul creditorilor, votul instituțiilor statului și efectele reorganizării trebuie abandonate. Dimpotrivă. Trebuie să aflăm ce au recuperat efectiv ANAF și EximBank, ce au recuperat băncile, ce au primit furnizorii și ce obligații au rămas după închiderea procedurilor.
DE LA ROMET LA PALATUL COMUNAL. DE CE TREBUIE SĂ ȘTIE BUZOIENII?
Constantin Toma a ajuns primarul municipiului Buzău în 2016, cu ajutorul PSD și a lui Marcel Ciolacu. Astăzi administrează un buget public, contracte, investiții și împrumuturi care angajează viitorul financiar al orașului și-l înjură pe binefăcătorul lui...tipic, am spune!
Tocmai de aceea, trecutul său economic nu poate fi tratat ca un subiect interzis. Un primar nu trebuie condamnat pentru faptul că o societate în care a fost implicat a trecut prin insolvență. Dar nici nu poate pretinde că istoricul economic nu mai interesează pe nimeni atunci când gestionează bani publici. Când un om de afaceri ajunge să administreze banii contribuabililor, transparența trebuie să fie cu atât mai mare. Iar Buzăul are dreptul să pună întrebări.
Cât au recuperat creditorii Romet? Ce sume a recuperat efectiv statul român? Ce obligații au fost stinse prin reorganizare? Ce s-a întâmplat cu garanțiile și cu eventualele răspunderi personale? Care a fost situația finală a patrimoniului? Vom analiza totul într-un episod următor! Trebuie ca buzoienii să știe, mai ales, ce lecții financiare a tras Constantin Toma din această experiență atunci când a început să conducă Primăria Buzău? Pentru că una este să gestionezi propriile afaceri și alta este să gestionezi banii unui oraș întreg.
CÂND A FOST VORBA DESPRE ROMET, CREDITORII AU TREBUIT SĂ SE MULȚUMEASCĂ CU CEEA CE PREVEDEA PLANUL DE REORGANIZARE. CÂND ESTE VORBA DESPRE BUZĂU, CONTRIBUABILII AU DREPTUL SĂ CEARĂ SOCOTEALĂ PENTRU FIECARE LEU!
VOM CONTINUA!
SURSE ȘI DOCUMENTE
1. Planul de reorganizare SC Grup Romet SA, decembrie 2014, dosar nr. 662/114/2013, Tribunalul Buzău – SMDA Insolvency SPRL.
2. Planul de reorganizare SC Aromet SA, decembrie 2014, dosar nr. 663/114/2013, Tribunalul Buzău.
3. Planul de reorganizare SC Romtem SRL, decembrie 2014, dosar nr. 664/114/2013, Tribunalul Buzău.
4. Tribunalul Buzău – hotărârea din 25 ianuarie 2016 privind intrarea în faliment a Aromet SA.
5. Buzău Media, 26 februarie 2016 – „Constantin Toma a dezinformat? Cu firme în faliment, proprietarul Grup Romet promite la Primărie”.
6. Dosarul de insolvență Grup Romet – 662/114/2013.
GRUPUL DE INVESTIGAȚII MEDIA & NEWS BUZAU
