Se pare că pentru Constantin Toma, primarul pe care l-am putea numi, fără prea multe explicații suplimentare, „Toma Faliment” (licență NEWS BUZĂU!), există întotdeauna o speranță: să se schimbe guvernul, să se schimbe majoritatea, să apară o ordonanță, să se găsească o facilitate financiară și, eventual, să mai fie cineva care să-i rezolve problemele (reamintim, că această practică, la Toma-Faliment nu este nouă...încă de când era la firma sa - Romet - fosta Metalurgica, cel mai slab și hoț primar a beneficiat de mai multe "ștergeri" ale datoriilor acumulate către stat și terțe persoane - UN EDITORIAL PE ACEASTĂ TEMĂ...ÎN CURÂND!)

De data aceasta, vestea vine de la Ministerul Finanțelor. La 10 noiembrie 2026, a fost anunțată operaționalizarea unui mecanism de compensare de două miliarde de lei, destinat stingerii plăților restante ale administrațiilor publice locale.

Pe românește, primăriile care au facturi neachitate către furnizori pot beneficia de un mecanism prin care datoria administrației către firmă este stinsă concomitent cu datoria fiscală a firmei către stat.

O facilitate financiară importantă, fără îndoială. Dar întrebarea este alta: cine beneficiază, cât beneficiază și, mai ales, cine răspunde pentru acumularea acestor obligații?

 NICUȘOR DAN NU SCOATE DIN BUZUNARUL LUI. STATUL COMPENSEAZĂ!

Să nu confundăm lucrurile. Nu este vorba despre un cadou personal făcut de președintele Nicușor Dan primarului Constantin Toma. Mecanismul este unul guvernamental, implementat prin Ministerul Finanțelor și Trezoreria Statului.

Dar politic, întrebarea rămâne: administrațiile care ajung să nu-și poată plăti furnizorii primesc acum o nouă plasă de siguranță. În spatele acestei operațiuni sunt bani publici, obligații fiscale și companii care au executat lucrări sau au prestat servicii pentru stat.

Cu alte cuvinte, statul intervine să deblocheze un circuit financiar în care administrațiile locale nu și-au achitat obligațiile, iar firmele au ajuns să acumuleze datorii la ANAF.

 ȘI BUZĂUL? CÂT ARE DE PLATĂ TOMA?

Aici începe adevărata problemă pentru buzoieni.

Documentele financiare publicate de Primăria Buzău arată zero plăți restante la 30 iunie 2026. Așadar, nu putem afirma că municipalitatea avea atunci arierate.

Dar ce situație financiară are Primăria la 30 septembrie 2026? Ce facturi au rămas neachitate? Ce furnizori așteaptă bani? Există obligații certe și exigibile către operatorii de transport sau alte instituții subordonate?

Și, mai ales, a depus Constantin Toma o solicitare pentru a beneficia de mecanismul celor două miliarde de lei?

Acestea nu sunt întrebări răutăcioase. Sunt întrebări legitime într-un oraș în care contribuabilul trebuie să știe ce se întâmplă cu fiecare leu din buget.

 238,79 MILIOANE DE LEI ÎN FINANȚĂRI. ȘI ÎNCĂ MAI VORBIM DESPRE RESPONSABILITATE?

Să nu uităm nici împrumuturile municipiului.

Finanțările nominale discutate pentru Primăria Buzău însumează aproximativ 238,79 milioane de lei: 145,59 milioane de lei din finanțarea contractată în 2024 și 93,20351 milioane de lei aferente finanțării din 2026.

Pentru anul 2026, serviciul datoriei era estimat la aproximativ 48,124 milioane de lei, incluzând principal și dobânzi.

Acestea nu sunt arierate și nu trebuie prezentate ca atare. Dar reprezintă obligații financiare care trebuie plătite și care apasă asupra bugetelor viitoare.

Așadar, când vorbim despre sănătatea financiară a municipiului, nu este suficient să ni se prezinte o singură rubrică dintr-un raport contabil. Trebuie să vedem tabloul complet: credite, dobânzi, facturi, obligații contractuale, plăți restante, investiții amânate și lucrări executate și neachitate.

 PRIMARUL SE POATE SCHIMBA CU PUTEREA. DATORIILE RĂMÂN!

Ceea ce deranjează în această poveste nu este existența unui mecanism de compensare. Firmele care au muncit pentru administrațiile locale trebuie plătite. Angajații lor au salarii, furnizorii lor au facturi, iar economia nu poate funcționa pe promisiuni.

Problema este lipsa unei răspunderi publice clare pentru modul în care unele administrații ajung să depindă de asemenea mecanisme de salvare.

Când lucrurile merg bine, primarul își asumă proiectele, panglicile, fotografiile și declarațiile. Când apar dificultățile financiare, privirea se îndreaptă spre București.

Iar contribuabilul? El plătește impozite mai mari, taxe mai mari și suportă consecințele deciziilor administrative.

Toma poate să se gudure pe lângă orice putere politică, poate să-și caute sprijin la București și poate să profite de orice facilitate legală. Dar nu poate cere buzoienilor să confunde compensarea unor obligații cu dispariția problemelor financiare ale administrației.

 ÎNTREBĂRILE LA CARE PRIMĂRIA BUZĂU TREBUIE SĂ RĂSPUNDĂ, deși știm siguri că nu se vor sinchisi subordonații lui Flaiment:

1. Care este valoarea exactă a plăților restante ale municipiului Buzău la 30 septembrie 2026 (informația este ascunsă de public)?

2. Câte dintre acestea sunt arierate, cu vechime de peste 90 de zile (CONSILIERII "VITEJI" DIN CLM ..TAC!)?

3. Ce furnizori au de încasat bani de la municipalitate (INFORMAȚIE SECRETĂ)?

4. A solicitat Primăria Buzău compensarea prin mecanismul de două miliarde de lei (APARATUL PRIMĂRIEI ARE DIRECTIVA: "MUCLES"!)?

5. Dacă da, care este valoarea solicitată și ce obligații urmează să fie stinse (S-A INTERESAT VREUN REPREZENTANT LOCAL DE ASTA?)?

6. Care este valoarea totală a obligațiilor financiare ale municipiului, incluzând creditele, dobânzile și datoriile comerciale (DATE NEPUBLICE - TRANSPARENȚĂ ZERO)?

...

SURSE:

Ministerul Finanțelor – mecanismul de compensare de 2 miliarde lei, 10 noiembrie 2026.

Primăria Buzău – situații financiare oficiale.

Anexa 30 – plăți restante și arierate, trimestrul II 2026

Iulian Gavriluță - NEWS BUZĂU – O altfel de presă!