Când o comunitate religioasă solicită clădiri din patrimoniul municipal, evaluate la milioane de lei, iar proiectul ajunge pe masa Consiliului Local, este retras înainte de vot și, la câteva zile distanță, aceeași comunitate organizează o conferință la care defilează primarul, reprezentanți ai administrației, instituțiilor de control, poliției, jandarmeriei, educației, sănătății, presei și ai altor culte, nu mai vorbim doar despre un simplu eveniment religios. Vorbim despre o situație care cere explicații publice.

La Buzău se conturează o poveste administrativă cu iz de negociere instituțională, în care patrimoniul public pare să fi ajuns obiectul unei insistențe bine organizate. Nu este vorba despre o sală de clasă, despre câteva bănci sau despre un spațiu închiriat pentru o activitate temporară. Este vorba despre clădiri și terenuri ale municipiului, evaluate la aproximativ 16,3 milioane de lei, pe care Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea dorește să le primească în folosință gratuită pentru dezvoltarea unui proiect educațional.

Iar când vorbim despre gratuitate, trebuie să ne amintim un lucru simplu: gratuit pentru beneficiar nu înseamnă gratuit pentru comunitatea care a construit, întreținut și plătit acel patrimoniu.

SPECTRUM A PLECAT. ACUM, ALT SOLICITANT VREA ACELEAȘI CLĂDIRI!

Povestea începe cu fostul liceu de chimie „Costin Nenițescu”, de pe strada Transilvaniei nr. 196. Un imobil care a fost pus anterior la dispoziția școlii private Spectrum, într-un proiect educațional care nu a continuat așa cum se anticipase. După încetarea activității, spațiile au revenit în patrimoniul municipalității.

Acum, un nou beneficiar bate la ușa Primăriei: Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea – Conferința Muntenia.

Proiectul de hotărâre nr. 175 din 15 septembrie 2026, inițiat de viceprimarul Oana Gheorghiu, viza darea în folosință gratuită a unor spații din fostul liceu către această organizație religioasă. În documentația prezentată public apar o valoare de aproximativ 16,3 milioane de lei și o suprafață de teren de 7.746 de metri pătrați. Să înțelegem bine dimensiunea problemei: nu discutăm despre un ajutor simbolic acordat unei comunități, ci despre un patrimoniu municipal de valoare considerabilă.

Proiectul a ajuns în Consiliul Local, iar la ședința din 30 septembrie 2026 a fost prezent și pastorul Robert Mandache, care a susținut inițiativa și a prezentat intențiile privind realizarea unei școli, a unei săli de sport și a unei cantine.

Proiectul nu a fost respins. A fost retras de pe ordinea de zi de inițiatoarea sa, viceprimarul Oana Gheorghiu, oficial pentru "clarificări tehnice și legislative" (orice ar însemna asta!).

Atenție la nuanță: retragerea nu înseamnă abandonarea proiectului. Nu înseamnă că solicitarea a dispărut. Nu înseamnă că municipalitatea a renunțat definitiv la această variantă. Înseamnă că subiectul poate reveni, după clarificarea documentației, într-o altă ședință.

Și atunci întrebarea este inevitabilă: ce anume trebuie clarificat? Ce nu a fost în regulă în documentația inițială? Ce condiții juridice și administrative au împiedicat continuarea procedurii? Și de ce trebuie să aflăm toate acestea abia după ce proiectul ajunge pe masa consilierilor?

PATRIMONIUL BUZOIENILOR NU ESTE CADOU PENTRU CINE AJUNGE PRIMUL LA PRIMĂRIE!

Nu contestăm dreptul adventiștilor de a avea o școală. Nu contestăm libertatea religioasă. Nu contestăm dreptul oricărui cult recunoscut de a desfășura activități educaționale, culturale și sociale. Contestăm însă modul în care administrația pare să gestioneze o solicitare de asemenea dimensiuni. De ce nu a existat un anunț public prin care municipalitatea să facă cunoscută disponibilitatea acestor clădiri și să invite toate entitățile eligibile să prezinte proiecte?

De ce nu au fost invitate, în condiții egale, și alte culte religioase, inclusiv Biserica Ortodoxă Română, Biserica Baptistă, Biserica Penticostală sau alte organizații care ar putea avea proiecte educaționale? De ce nu au fost chemate fundații, asociații și operatori educaționali care ar putea demonstra că au capacitatea financiară și profesională de a reabilita și utiliza aceste spații (noi știm de ce și cine vrea asta, dar...)?

Unde sunt criteriile publice de selecție? Unde este comparația între proiecte? Unde este analiza costurilor și a beneficiilor pentru municipiu?

Nu cerem ca toate cultele să primească clădiri. Cerem ca toți cei eligibili să aibă posibilitatea de a participa la o procedură transparentă. Altfel, administrația riscă să transmită mesajul că patrimoniul orașului poate fi repartizat în funcție de solicitări punctuale, relații instituționale și capacitatea de a obține susținere publică (și pile, relații, afaceri și promisiuni electorale).

7 NOIEMBRIE: LIBERTATEA RELIGIOASĂ SAU O SCENĂ DE RELAȚII INSTITUȚIONALE?

Și acum vine partea care face ca întreaga poveste să devină și mai interesantă. La numai câteva săptămâni după episodul din Consiliul Local, sâmbătă, 7 noiembrie 2026, Biserica Adventistă Bethel din Buzău organizează simpozionul intitulat „LIBERTATEA SE ÎNVAȚĂ – Ziua Libertății Religioase | Rolul educației în libertatea religioasă”.

Un titlu frumos, un subiect important și o temă care, în principiu, nu ar trebui să deranjeze pe nimeni. Numai că există un detaliu calendaristic: Ziua Națională a Libertății Religioase și a contribuției cultelor la viața societății românești este instituită prin Legea nr. 98/2025 și are data oficială de 16 mai.

Evenimentul de la Bethel a fost organizat pe 7 noiembrie, la aproape șase luni distanță!

Nu este ilegal să organizezi o manifestare dedicată libertății religioase în noiembrie. Legea nu interzice asemenea manifestări în alte perioade ale anului. Dar întrebarea este alta: de ce tocmai acum, de ce tocmai în acest context și de ce cu o asemenea mobilizare de oficialități?

Să privim programul transmis invitaților și care a intrat în posesia redacției News Buzău (VEZI ATAȘAMENT!). Nu a fost o simplă întâlnire între câțiva reprezentanți ai comunităților religioase. A fost o desfășurare de forțe instituționale, cu intervenții programate, pe domenii, cu reprezentanți ai administrației, sănătății, educației, justiției și "mass-media" (trustul care are contract cu Biserica Adventistă!).

Iar organizatorii au avut grijă ca aproape fiecare instituție importantă din județ să fie reprezentată în program.

CINE A FOST CHEMAT LA BETHEL? O ADEVĂRATĂ GALERIE A OFICIALITĂȚILOR BUZOIENE!

Conform programului oficial al simpozionului, desfășurat între orele 10:00 și 12:19, prezentator a fost pastorul Laurențiu Ban.

La capitolul „Administrație și instituții publice” au fost trecuți:

Constantin Toma – primarul municipiului Buzău;

Costin Stanciu – vicepreședintele Consiliului Județean Buzău;

Liliana Sbîrnea – prefectul județului Buzău;

Andi Cristea – europarlamentar (PSD);

Sorin Lazăr – consilier de conturi în cadrul Curții de Conturi a României;

Marius Daniel Ivan – comandantul Poliției Municipiului Buzău (?!);

Virgil-Ioan Cueru – inspectorul-șef al Inspectoratului de Jandarmi Județean Buzău (?!);

Enache Florin – reprezentant al ISU „Neron Lupașcu” Buzău (?!);

Carmen Adriana Ichim – comisar-șef al Gărzii Naționale de Mediu, Comisariatul Județean Buzău.

La capitolul sănătate au fost programați:

Claudiu-Constantin Damian – managerul Spitalului Județean de Urgență Buzău;

Simona Anghel – directorul general al Casei de Asigurări de Sănătate Buzău;

Paul Costache – fondatorul Grupului Medical Medinvest.

La capitolul educație au figurat:

Ana Coseru – inspector școlar în cadrul Inspectoratului Școlar Județean Buzău;

Ștefan Torcărescu – directorul Casei Corpului Didactic Buzău;

Lucica Stănculeanu – directorul Liceului Tehnologic „Dimitrie Filipescu” Buzău;

Laurențiu-Cătălin Prună – directorul Liceului Teologic Adventist „Ștefan Demetrescu” București.

La capitolul justiție și media au fost programați:

Mihai Bunăziua – director Campus TV Buzău;

Sorin Dinu – realizator de emisiuni la Speranța TV.

Au fost reprezentate și cultele religioase:

preotul Paul-Iulius Negoiță – Parohia Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei” Buzău;

pastorul Daniel Cocoș – Biserica Baptistă „Harul” Buzău;

pastorul Valentin Boștiog – Biserica Penticostală „Betleem” Buzău;

pastorul Mădălin Avramescu – director Comunicare și Libertate Religioasă, Conferința Muntenia a Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea;

pastorul Dragoș Mușat – director Libertate Religioasă, Uniunea de Conferințe a Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea din România;

pastorul dr. Nelu Burcea – director Relații Oficiale și Libertate Religioasă, Conferința Generală a Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea.

Acesta din urmă a avut programat mesajul principal, timp de 20 de minute.

Programul a inclus și Corul Liceului Teologic Adventist „Ștefan Demetrescu” din București, iar rugăciunile de deschidere și încheiere au fost încredințate unor reprezentanți ai Bisericii Penticostale „Betleem” și Bisericii Baptiste „Harul”.

Precizăm că lista reprezintă persoanele și instituțiile înscrise în programul intrat în posesia redacției News Buzău. Nu pretindem că simpla menționare în program confirmă prezența efectivă a fiecărui invitat.

Dar dimensiunea evenimentului este evidentă.

CONSTANTIN TOMA, PRINTRE INVITAȚII UNEI COMUNITĂȚI CARE SOLICITĂ PATRIMONIUL PRIMĂRIEI. O SIMPLĂ COINCIDENȚĂ?

Prezența primarului Constantin Toma la o manifestare religioasă nu este, în sine, nici ilegală și nici condamnabilă. Primarul poate participa la evenimente publice, poate dialoga cu reprezentanții cultelor și poate susține libertatea religioasă. Problema este contextul.

Vorbim despre aceeași comunitate religioasă care solicită municipalității folosința gratuită a unor clădiri și terenuri de valoare considerabilă. Vorbim despre un proiect care a ajuns în Consiliul Local, a fost susținut public de un pastor, apoi a fost retras de inițiatoare pentru clarificări.

Iar la câteva săptămâni distanță, primarul municipiului apare în programul unei conferințe organizate de comunitatea solicitantă, alături de o serie întreagă de reprezentanți ai instituțiilor publice.

Nu este o problemă de credință. Este o problemă de oportunitate și de imagine instituțională.

Domnule primar Constantin Toma, în ce calitate ați participat la acest eveniment? Ca simplu cetățean, ca reprezentant al Primăriei sau ca susținător al dialogului dintre culte?

Și, mai ales, ce poziție are administrația municipală în privința proiectului prin care o proprietate publică de milioane de lei ar urma să fie oferită gratuit unei organizații religioase?

Ați considerat necesară o procedură publică, în care să poată participa și alte entități eligibile? Ați cerut o analiză comparativă a proiectelor? Ați verificat dacă beneficiul pentru comunitate justifică renunțarea municipalității la folosința directă a patrimoniului?

Un primar trebuie să reprezinte toți buzoienii, indiferent de religie. Nu doar comunitatea care organizează un eveniment și solicită un avantaj administrativ.

O SALĂ PLINĂ DE OFICIALITĂȚI NU ÎNLOCUIEȘTE O PROCEDURĂ LEGALĂ!

Să nu ne lăsăm impresionați de numărul de funcții și titulaturi dintr-un program de conferință.

Prezența unui primar, a unui prefect, a unui europarlamentar, a unor reprezentanți ai Curții de Conturi, Poliției, Jandarmeriei, ISU, sănătății și educației nu transformă automat o solicitare privată într-un proiect de interes public demonstrat.

Nu înseamnă că instituțiile au validat proiectul privind clădirile. Nu înseamnă că au aprobat acordarea gratuită a patrimoniului. Nu înseamnă că există un acord instituțional asupra solicitării.

Dar o asemenea desfășurare de oficialități produce vizibilitate, legitimitate publică și o imagine de susținere instituțională pentru organizatori. Iar când organizatorul are un interes patrimonial concret în relația cu Primăria, aparența de neutralitate trebuie tratată cu maximă seriozitate.

Aici este problema. Nu faptul că adventiștii organizează o conferință. Nu faptul că primarul participă la un eveniment religios. Ci faptul că toate aceste lucruri se întâmplă în imediata vecinătate a unei solicitări de atribuire gratuită a unui patrimoniu public și a unei proceduri administrative rămase în suspensie. Dacă totul este transparent și corect, atunci explicațiile nu ar trebui să fie greu de oferit.

GRATUIT PENTRU BENEFICIAR, PLĂTIT DE CONTRIBUABIL!

Să revenim la ceea ce contează cu adevărat: clădirile. Se vorbește despre un proiect educațional, despre investiții, despre o școală, o sală de sport și o cantină. Se invocă inclusiv intenția unor investiții anuale de 50.000 de euro. Foarte bine. Dar intențiile nu sunt garanții, iar promisiunile rostite la microfon nu țin loc de obligații contractuale.

Ce se întâmplă dacă investițiile nu sunt realizate? Ce se întâmplă dacă școala nu funcționează? Cine suportă reparațiile? Cine plătește întreținerea? Cine răspunde pentru degradarea clădirilor? Ce garanții are municipiul că bunurile vor fi folosite exclusiv în scopul declarat? Și încă ceva: ce primește concret comunitatea buzoiană în schimbul renunțării la utilizarea directă a unui patrimoniu atât de valoros?

Codul administrativ, prin OUG nr. 57/2019, reglementează darea în folosință gratuită a bunurilor proprietate publică. Există condiții, obligații și limite. Nu orice solicitant poate primi orice bun, în orice condiții, doar pentru că declară că are un proiect educațional. Trebuie verificat regimul juridic al fiecărei clădiri și al terenului, eligibilitatea beneficiarului, temeiul legal, destinația, durata, obligațiile contractuale și interesul public. Dacă documentația inițială a avut nevoie de clarificări, administrația trebuie să explice exact ce anume a fost neclar și cum va corecta problemele înaintea unei noi supuneri la vot.

CE TREBUIE SĂ ȘTIE BUZOIENII ÎNAINTE DE O NOUĂ ȘEDINȚĂ CLM?

Înainte de o eventuală revenire a proiectului, Primăria și inițiatoarea, viceprimarul Oana Gheorghiu, trebuie să răspundă public la câteva întrebări:

De ce a fost aleasă Biserica Adventistă și nu a fost organizată o procedură publică pentru toți cei eligibili?

Care sunt motivele concrete pentru care proiectul nr. 175 a fost retras de pe ordinea de zi?

Ce clarificări tehnice și legislative sunt necesare?

Care este regimul juridic exact al clădirilor și terenului?

Care sunt investițiile asumate prin documente și ce garanții financiare există?

Care este durata folosinței gratuite și ce se întâmplă în cazul nerespectării obligațiilor?

Cine va suporta cheltuielile de întreținere, reparații, utilități și securitate?

Ce beneficii concrete obține municipiul și cum vor putea beneficia copiii buzoieni de proiectul educațional?

Ce legătură există între organizatorii simpozionului din 7 noiembrie și solicitarea de atribuire a clădirilor?

Au existat sponsorizări, contracte de publicitate sau alte forme de colaborare pentru organizarea evenimentului și invitarea reprezentanților presei?

Aceste întrebări nu sunt un atac la adresa vreunui cult. Sunt obligații elementare de transparență pentru o administrație care gestionează bunurile publice.

NU CONFUNDAȚI LIBERTATEA RELIGIOASĂ CU DREPTUL DE A PRIMI GRATUIT PATRIMONIUL ORAȘULUI!

Libertatea religioasă este garantată de Constituție. Dreptul la educație este garantat. Dreptul cultelor de a desfășura activități sociale și educaționale este recunoscut. Dar niciunul dintre aceste drepturi nu oferă automat acces gratuit la clădirile și terenurile municipiului.

Nu există o religie care să aibă prioritate asupra patrimoniului public. Nu există un pastor care, printr-o intervenție în Consiliul Local, să poată transforma o solicitare într-o obligație pentru administrație. Nu există o conferință care să țină loc de procedură administrativă și nici o fotografie de grup care să înlocuiască documentația legală.

Iar primarul nu poate uita că reprezintă toți buzoienii, inclusiv pe cei care nu aparțin comunității organizatoare, pe cei care nu frecventează nicio biserică și pe cei care plătesc impozite fără să aibă acces la asemenea facilități. Nu este vorba despre ortodocși împotriva adventiștilor. Nu este vorba despre o dispută teologică. Este vorba despre bani publici, clădiri publice și o decizie administrativă care trebuie justificată până la ultimul document.

ÎNTREBAREA FINALĂ: CINE FACE LOBBY PENTRU CINE?

Un proiect de atribuire gratuită a unor clădiri de milioane de lei ajunge în Consiliul Local. Un pastor vine și susține solicitarea. Proiectul este retras înainte de vot, pentru clarificări. La câteva săptămâni distanță, comunitatea solicitantă organizează un simpozion intitulat „Libertatea se învață”, la care sunt programați primarul, vicepreședintele Consiliului Județean, prefectul, europarlamentarul, reprezentanți ai instituțiilor de control, ai structurilor de ordine publică, ai sănătății, educației, presei și altor culte religioase. Iar proiectul privind clădirile poate reveni în Consiliul Local.

Poate fi o coincidență. Poate fi o manifestare autentică de dialog interreligios. Dar, în contextul concret al solicitării patrimoniale, nu este deloc exagerat să întrebăm dacă această desfășurare de relații instituționale nu contribuie și la construirea unei imagini favorabile pentru obținerea unui avantaj administrativ. Dacă nu există nicio legătură între conferință și proiectul patrimonial, organizatorii și reprezentanții administrației pot explica foarte simplu acest lucru.

Dar dacă totul este atât de transparent, de ce nu a existat de la început o procedură publică, cu criterii egale pentru toți?

Buzoienii nu au nevoie de lecții despre libertatea religioasă ținute în timp ce patrimoniul lor este negociat pe ușa administrației. Au nevoie de lecții despre transparență, legalitate, responsabilitate și respect față de contribuabil.

O clădire de milioane nu este o recompensă pentru lobby. Primăria nu este proprietatea unui cult, iar patrimoniul Buzăului nu este moneda de schimb a relațiilor instituționale!

Dacă proiectul revine la vot, fiecare consilier local trebuie să explice public ce votează, de ce votează și în interesul cui. Iar administrația trebuie să prezinte documentele, nu doar promisiunile.

News Buzău va urmări acest subiect și va solicita publicarea documentației integrale, inclusiv a clarificărilor care au determinat retragerea proiectului.

LIBERTATEA RELIGIOASĂ NU SE NEGOCIAZĂ. PATRIMONIUL PUBLIC NU SE DONEAZĂ PE RELAȚII. IAR BANII BUZOIENILOR NU SUNT AI CELOR CARE AU CELE MAI MULTE INVITAȚII LA MICROFON!

LATER EDIT - Consilierul local municipal, neafiliat - Laurențiu Stîlpeanu, ne-a transmis că a pregătit un amendament la Proiectul dării în folosință gratuită a imobilelor amintite mai sus. Printre alte puncte, am reținut:

Lipsa unei justificări suficiente a caracterului gratuit al folosinței.
Proiectul propune transmiterea în folosință gratuită a unei părți dintr-un imobil aflat în domeniul public al Municipiului Buzău până la data de 31.07.2035, însă documentația nu evidențiază în mod suficient de concret de ce realizarea obiectivului educațional propus impune gratuitatea folosinței bunului public și care sunt criteriile în baza cărora Municipiul Buzău consideră că această modalitate servește în mod direct interesului public local.

Necesitatea fundamentării raportului dintre interesul public și avantajul patrimonial acordat beneficiarului.
Darea în folosință gratuită reprezintă acordarea unei folosințe fără contraprestație asupra unui bun aparținând domeniului public. În aceste condiții, consider necesară o fundamentare explicită a avantajului de interes public obținut de Municipiul Buzău în raport cu valoarea și durata folosinței acordate.

Lipsa unei analize comparative privind modalitatea de valorificare a bunului.
Documentația nu prezintă o analiză suficientă privind oportunitatea alegerii folosinței gratuite în raport cu alte modalități legale de valorificare a bunului, inclusiv o eventuală folosință cu titlu oneros, și nici criteriile obiective care au determinat alegerea acestei modalități.

Necesitatea protejării interesului patrimonial al Municipiului Buzău.
Având în vedere că bunul aparține domeniului public al Municipiului Buzău și este acordat pentru o perioadă îndelungată, consider necesară o fundamentare mai riguroasă a gratuității, astfel încât hotărârea să demonstreze în mod clar că modalitatea aleasă este justificată printr-un interes public local concret și proporțional cu folosința acordată.

Iulian Gavriluță - News Buzău – O altfel de presă! Știrile care contează!

Repere documentare și juridice

Procesul-verbal oficial al ședinței CLM din 30 septembrie 2026 – retragerea proiectului și intervenția pastorului.

Gazeta Buzoiană – valoarea imobilelor și problemele documentației – 16,3 milioane lei, 7.746 mp și neconcordanțele privind durata folosinței.

Reporter Buzoian – istoricul Spectrum și proiectul Adventist.

OUG 57/2019 – Codul administrativ, art. 349–350.

Instituția Prefectului – revenirea Lilianei Sbîrnea în funcție.