Sistemul de învățământ din România are nevoie de o reformă profundă, nu de o nouă succesiune de schimbări administrative, programe încărcate și decizii luate de la un mandat ministerial la altul. Una dintre direcțiile propuse de expertul în educație Radu Szekely este reducerea conținuturilor obligatorii și acordarea unei libertăți mai mari profesorilor în organizarea activității la clasă.

Discuția readuce în prim-plan o problemă veche a școlii românești: elevii sunt adesea obligați să parcurgă cantități mari de informații, fără ca sistemul să le ofere întotdeauna timpul și instrumentele necesare pentru înțelegere, gândire critică și aplicarea practică a cunoștințelor.

Programa școlară, prea încărcată. Ce ar trebui să se schimbe

Potrivit lui Radu Szekely, problema nu este doar numărul de ore sau volumul de informații, ci felul în care este construită programa școlară. În prezent, profesorii au prevăzută o marjă de 25% din timpul de predare pentru activități adaptate nevoilor elevilor. În practică însă, această libertate nu este întotdeauna una reală.

O metodologie introdusă în mandatul fostului ministru Daniel David a stabilit că profesorii trebuie să planifice aceste ore în funcție de propriile nevoi pedagogice, însă programa nu a fost suficient redusă pentru ca această prevedere să funcționeze eficient.

Szekely consideră că reforma ar trebui să pornească de la un număr mai mic de competențe obligatorii, comune tuturor elevilor, urmând ca profesorii să aibă posibilitatea de a adapta restul activităților la nivelul clasei, la dificultățile întâmpinate și la particularitățile copiilor.

Cu alte cuvinte, școala ar trebui să pună mai mult accent pe ceea ce învață efectiv elevul, nu pe cantitatea de informație pe care trebuie să o parcurgă într-un an școlar.

Expertul susține și continuarea procesului de pilotare și descentralizare a unor măsuri educaționale, început în mandatele unor miniștri anteriori. În opinia sa, această direcție începe să producă rezultate și nu ar trebui abandonată la fiecare schimbare de conducere a Ministerului.

Inteligența artificială, materie pentru elevii din ciclul primar?

Un alt subiect important abordat de Radu Szekely este introducerea educației privind inteligența artificială în școli.

Într-o societate în care tehnologia pătrunde tot mai mult în viața cotidiană, elevii trebuie să învețe să utilizeze instrumentele de inteligență artificială, dar și să înțeleagă limitele acestora.

Expertul atrage atenția că AI nu trebuie să devină un substitut pentru gândirea proprie, ci un instrument care să ajute la înțelegerea informațiilor, la rezolvarea problemelor și la dezvoltarea capacității de analiză.

Mai mult, educația în acest domeniu nu ar trebui amânată până la liceu. Szekely consideră că primele noțiuni ar trebui introduse încă din ciclul primar, în paralel cu deprinderea cititului și scrisului.

Miza este importantă: copiii trebuie să învețe să folosească tehnologia pentru a gândi mai bine, nu pentru a evita efortul intelectual și pentru a delega mașinii toate sarcinile.

Foștii miniștri, chemați să contribuie la o strategie pe termen lung

În paralel cu dezbaterea privind conținutul reformei, Ministerul Educației încearcă să construiască un mecanism de continuitate instituțională.

Ministrul Sorin Costreie a organizat vineri, 6 noiembrie 2026, o întâlnire cu foștii miniștri ai Educației și Cercetării de după 1990, în încercarea de a valorifica experiența celor care au condus instituția în ultimele decenii.

La discuții au participat 12 foști miniștri, printre care Ecaterina Andronescu, Monica Anisie, Ligia Deca, Anton Anton, Cristian Adomniței, Alexandru Athanasiu, Daniel Breaz, Adrian Curaj, Mihai Dimian, Pavel Năstase și Remus Pricopie.

În urma consultărilor, urmează să fie constituit un consiliu consultativ care să contribuie la identificarea soluțiilor pentru problemele majore ale educației și cercetării.

Inițiativa urmărește să evite o practică devenită aproape tradițională în administrația românească: fiecare nou ministru să reia reforma de la zero, să schimbe direcția și să abandoneze proiectele începute de predecesori.

Radu Szekely consideră că demersul este unul util, deoarece experiența foștilor miniștri poate oferi informații valoroase despre măsurile care au funcționat, proiectele care au eșuat și greșelile care nu ar trebui repetate.

În opinia sa, o strategie pentru următoarele decenii nu poate fi construită fără o analiză serioasă a ultimilor 30 de ani.

Mircea Miclea și participarea la un eveniment AUR. De ce nu ar trebui excluse dezbaterile politice

Interviul a abordat și participarea fostului ministru al Educației Mircea Miclea la un eveniment organizat de AUR, unde acesta și-a prezentat propria viziune asupra reformei învățământului.

Întrebat cum privește această asociere, Radu Szekely a apreciat că dezbaterea ideilor educaționale nu trebuie limitată de apartenența politică a organizatorilor.

Acesta a explicat că, într-o democrație, este firesc să existe dialog inclusiv cu cei care au opinii diferite, iar ideile trebuie analizate prin prisma valorii lor, nu doar a contextului politic în care sunt prezentate.

De altfel, una dintre propunerile lui Mircea Miclea vizează tocmai optimizarea programelor școlare și folosirea mai eficientă a celor 25% din ore aflate la dispoziția profesorilor.

Reforma nu înseamnă doar schimbarea programelor, ci schimbarea mentalității

Dincolo de declarații și întâlniri instituționale, adevărata provocare rămâne transformarea școlii românești într-un sistem care să răspundă nevoilor reale ale elevilor.

Mai puțină materie obligatorie nu înseamnă mai puțină educație. Înseamnă posibilitatea de a aprofunda ceea ce contează, de a înțelege, de a pune întrebări și de a dobândi competențe care pot fi folosite în viața reală.

Mai multă libertate pentru profesori nu trebuie să însemne lipsa unor standarde, ci posibilitatea de a adapta predarea fără presiunea parcurgerii mecanice a unor programe supraîncărcate.

Iar introducerea inteligenței artificiale în școli nu trebuie să transforme elevul într-un simplu consumator de răspunsuri generate automat, ci să îl pregătească pentru o lume în care discernământul, creativitatea și gândirea critică vor deveni tot mai importante.

Rămâne însă întrebarea esențială: va reuși Ministerul Educației să transforme aceste idei într-o strategie coerentă, asumată politic și aplicată consecvent, indiferent de cine va ocupa fotoliul de ministru?

Pentru că România nu duce lipsă de reforme anunțate. Duce lipsă de reforme duse până la capăt.

Sursa documentării: interviul acordat de Radu Szekely publicației Adevărul, publicat la 8 noiembrie 2026, precum și informațiile privind întâlnirea foștilor miniștri ai Educației.

Citește interviul integral în Adevărul: https://adevarul.ro/stiri-interne/educatie/mai-putina-materie-obligatorie-si-mai-multa-2569751.html