Ai închis balconul ca să nu-ți mai plouă în casă, să nu-ți mai intre frigul în apartament sau pur și simplu ca să câștigi câțiva metri pătrați? Atenție! Statul ar putea să te taxeze suplimentar, iar nota de plată nu se limitează neapărat la balcon. Potrivit prevederilor Codului Urbanismului, impozitul pe întreaga clădire poate fi majorat cu 100% în cazul construcțiilor neautorizate și neregularizate. Ministrul Dezvoltării promite să repare legea până în august 2027. Până atunci, milioane de proprietari rămân cu o întrebare: cine a închis ochii când s-au închis balcoanele?

BALCONUL TĂU, PROBLEMA STATULUI! IMPOZITUL, PROBLEMA TA!

România este țara în care cetățeanul trebuie să fie permanent atent să nu încalce vreo regulă, în timp ce administrațiile publice descoperă adesea problemele abia după ce acestea au devenit realitate.

Balcoanele închise sunt o imagine obișnuită în cartierele de blocuri. Le găsim peste tot: în București, în marile orașe, în municipiul Buzău, în cartiere construite în perioada comunistă și în blocuri reabilitate termic în ultimii ani.

Unii proprietari și-au închis balcoanele cu tâmplărie PVC, alții le-au transformat în spații de depozitare, bucătării sau mici extensii ale apartamentului. În multe cazuri, lucrările au fost făcute cu ani în urmă, fără ca proprietarii să realizeze că aveau nevoie de autorizație.

Acum vine nota de plată!

Articolul 301 din Codul Urbanismului prevede posibilitatea majorării cu 100% a impozitului pe clădire pentru lucrările neautorizate și neregularizate, de la constatarea neregulii până la intrarea în legalitate.

Să luăm un exemplu simplu: un proprietar care plătește 500 de lei impozit anual s-ar putea trezi cu o obligație de 1.000 de lei.

Și aici este partea care trebuie înțeleasă foarte bine: majorarea vizează impozitul clădirii, nu doar câțiva metri pătrați de balcon.

Cu alte cuvinte, pentru o lucrare realizată în urmă cu ani de zile, proprietarul poate ajunge să suporte o penalizare fiscală care afectează întregul apartament.

LA BUZĂU, CINE VERIFICĂ BALCOANELE? PRIMĂRIA SAU PROPRIETARII?

Să coborâm din birourile ministeriale în realitatea cartierelor din Buzău.

În Micro III, Micro V, Micro XIV, Dorobanți, Broșteni, Unirii sau în alte zone cu blocuri de locuințe, balcoanele închise fac parte din peisajul cotidian.

Câte dintre aceste modificări au fost realizate cu autorizație? Câte au fost făcute fără documentație? Câte au fost tolerate ani la rând de administrațiile locale? Și câte au apărut chiar în timpul lucrărilor de reabilitare termică?

Aici Primăria Buzău trebuie să ofere răspunsuri.

Nu este suficient să trimiți proprietarul să caute prin arhive documente pentru o lucrare executată acum 15 sau 20 de ani. Trebuie să existe o evidență clară, proceduri accesibile și explicații privind modalitatea în care oamenii pot intra în legalitate.

Mai ales că ministrul Dezvoltării a recunoscut existența unor situații absurde: balcoane închise inclusiv în cadrul unor lucrări de reabilitare termică realizate de autorități, dar pentru care documentația nu este completă.

Adică primăria sau autoritatea publică intervine asupra blocului, proprietarul rămâne cu lucrarea executată, iar ulterior tot proprietarul riscă să fie considerat în neregulă.

Frumos mecanism administrativ! Statul face, statul aprobă sau tolerează, iar cetățeanul plătește?

DOMNULE TOMA, CÂTE BALCOANE AU INTRAT ÎN LEGALITATE?

Primarul Constantin Toma are și el o problemă administrativă de clarificat, dincolo de proiectele mari, investițiile spectaculoase și prezentările despre modernizarea orașului.

Câte modificări ale fațadelor blocurilor din Buzău sunt autorizate? Există o evidență a balcoanelor închise fără autorizație? Cum sunt gestionate situațiile în care modificările au fost realizate în cadrul reabilitărilor termice?

Și, mai ales, ce procedură va pune la dispoziția proprietarilor pentru intrarea în legalitate?

Nu cerem ca Primăria să legalizeze automat orice lucrare. Cerem însă ca administrația să nu transforme birocrația într-o capcană pentru oameni.

Proprietarul care a închis balconul trebuie să știe ce documente îi lipsesc, cât îl costă procedura, dacă lucrarea poate fi autorizată și în ce termen poate rezolva situația.

Altfel, riscăm să avem o nouă afacere cu dosare, expertize, avize și drumuri între ghișee.

MINISTRUL PROMITE REPARAREA LEGII. DAR PÂNĂ ÎN 2027 CINE PLĂTEȘTE?

Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a anunțat că legislația urmează să fie modificată până în august 2027, astfel încât proprietarii care au închis balcoanele cu bună-credință să nu fie loviți de majorări disproporționate ale impozitelor.

Oficialul susține că românii nu trebuie să ajungă să plătească impozite dublate pentru asemenea situații și că vor fi analizate inclusiv cazurile în care lucrările au fost realizate în cadrul reabilitărilor termice.

Dar promisiunea unui ministru nu modifică articolul de lege aflat în vigoare.

Până la adoptarea și intrarea în vigoare a modificărilor, proprietarii trebuie să trateze problema cu seriozitate.

Închiderea balconului necesită, în principiu, autorizație de construire. Legea 50/1991 permite o documentație simplificată pentru anumite intervenții, care poate include releveul, reprezentarea fațadei și avizul proiectantului sau o expertiză tehnică, după caz.

Lucrările executate fără autorizație pot atrage sancțiuni, iar plata unui impozit majorat nu înseamnă că lucrarea a intrat automat în legalitate.

Mai mult, situația juridică a balconului poate deveni o problemă la vânzarea apartamentului, la succesiune sau la obținerea unui credit.

ROMÂNUL PLĂTEȘTE, ADMINISTRAȚIA PROMITE!

Avem, din nou, o situație tipic românească: o lege cu efecte fiscale importante, milioane de proprietari potențial afectați, administrații locale care trebuie să gestioneze situațiile concrete și un ministru care promite că va corecta problema peste câteva luni.

Între timp, oamenii trebuie să se descurce.

Este firesc ca lucrările de construcție să respecte legea. Este firesc să existe reguli pentru modificarea fațadelor și pentru siguranța clădirilor. Dar este la fel de firesc ca statul să țină cont de realitatea din teren, de vechimea lucrărilor și de responsabilitatea autorităților care au permis sau au executat anumite intervenții.

Nu poți să construiești o politică fiscală ignorând decenii de improvizații administrative, după care să trimiți factura către proprietar.

La Buzău, Primăria ar trebui să înceapă prin a explica situația reală a balcoanelor închise din blocurile reabilitate și să pună la dispoziția cetățenilor o procedură clară de verificare și intrare în legalitate.

Pentru că românii nu au nevoie de încă o surpriză fiscală. Au deja suficiente facturi, taxe și impozite.

Iar dacă până și balconul devine motiv de dublare a impozitului, atunci poate că ar trebui să ne întrebăm cât mai costă, în România, dreptul de a locui în propria casă.

E.S.

NEWS BUZĂU – O ALTFEL DE PRESĂ!