În timp ce buzoienilor li se cere să strângă cureaua, să accepte scumpiri, impozite mai mari și o austeritate prezentată drept inevitabilă, la vârful administrației municipale veniturile arată cu totul altfel. Criza este pentru cetățean, economiile sunt pentru omul de rând, iar indemnizațiile celor care conduc orașul vin cu majorări consistente.
Am verificat documentul oficial de transparență salarială al Primăriei Municipiului Buzău, întocmit la 30 septembrie 2026. Cifrele sunt acolo, negru pe alb. Nu sunt zvonuri, nu sunt estimări politice și nici interpretări ale opoziției.
Primarul Constantin Toma are o indemnizație de bază de 21.735 de lei brut lunar. Peste aceasta se adaugă o majorare de 40% pentru implementarea proiectelor europene, respectiv 8.694 de lei brut. Totalul ajunge la 30.429 de lei brut în fiecare lună.
Viceprimarii au o indemnizație de bază de 19.320 de lei brut, la care se adaugă o majorare de 40%, în valoare de 7.728 de lei. Totalul: 27.048 de lei brut lunar.
Adunate, indemnizațiile brute ale celor doi ajung la 57.477 de lei în fiecare lună. Într-un an, dacă aceste valori se mențin, suma se ridică la 689.724 de lei brut. Aproape 690.000 de lei din bani publici numai pentru remunerația celor două funcții executive!
Și să nu uităm: aceste sume includ deja majorarea de 40% pentru proiectele europene. Nu vorbim despre un venit ipotetic, ci despre valori înscrise în documentul oficial al Primăriei.
Cât înseamnă în bani încasați efectiv? La o fiscalitate salarială standard, venitul net estimat al primarului se apropie de 17.801 lei lunar, iar cel al viceprimarului de 15.823 de lei. Sumele efective pot fi influențate de situația fiscală individuală, comisioane, sporuri și de eventuale rețineri.
FONDURILE EUROPENE, PRETEXT PENTRU VENITURI MAI MARI?
Aici merită să ne oprim asupra unei prevederi care trece adesea neobservată în dezbaterea publică. Articolul 16 din Legea nr. 153/2017 permite majorarea indemnizațiilor primarilor și viceprimarilor care implementează proiecte finanțate din fonduri europene și alte fonduri externe, cu până la 50%, în limita bugetului aprobat pentru această destinație. La Buzău, documentul salarial din septembrie 2026 arată o majorare de 40% pentru ambele funcții.
Atenție, nu este vorba despre comisioane comerciale, ci despre o majorare salarială prevăzută de lege (lege facută și votată tot de politicienii care cerșesc voturi, care se bat cu pumnul în piept de "dragul interesului public" și varsă "lacrimi de crocodil" pentru situația cetățenilor sărmani!!!). Dar tocmai de aceea trebuie să existe transparență deplină. Ce proiecte justifică această majorare? Care este implicarea efectivă a fiecăruia dintre cei doi? Câte ore sunt alocate, ce responsabilități concrete au și ce rezultate pot fi prezentate publicului? Fondurile europene sunt bani pentru dezvoltarea comunității, nu un cec în alb pentru orice remunerație suplimentară. Iar cetățenii au dreptul să știe cum sunt calculate și acordate aceste majorări.
Mai mult, în iulie 2026, proiectul noii Legi a salarizării a readus în discuție sporul pentru primari și viceprimari implicați în proiecte europene, cu un plafon propus de maximum 40%. Proiectul trebuie diferențiat de legislația aflată deja în vigoare. Cu alte cuvinte, nu putem anunța o nouă majorare ca pe un fapt împlinit, dar putem cere explicații despre direcția în care se îndreaptă politica de salarizare a demnitarilor.
BUZOIENII NUMĂRĂ BANII PENTRU PÂINE, ADMINISTRAȚIA NUMĂRĂ PROCENTELE
În oraș există oameni care trăiesc cu pensii modeste, familii care își împart salariul între facturi, medicamente, rate și cumpărături. Există pensionari care renunță la alimente mai scumpe, părinți care amână cheltuieli pentru copii și angajați care muncesc o lună întreagă pentru venituri care nu se apropie nici măcar de indemnizația de bază a celor aflați în conducerea Primăriei.
Prețurile alimentelor, utilităților și serviciilor pun presiune pe bugetele gospodăriilor. Scumpirile nu sunt o teorie economică pentru oamenii aceștia. Se văd în fiecare bon fiscal și în fiecare factură. În Buzău, problemele nu au dispărut. Transportul public, parcările, infrastructura cartierelor, urbanismul, spațiile verzi, investițiile întârziate și calitatea serviciilor publice continuă să genereze nemulțumiri.
În schimb, la nivelul conducerii municipale, indemnizațiile sunt completate de majorări pentru proiectele europene. Este legal? Da, în condițiile prevăzute de lege. Este suficient ca o remunerație să fie legală pentru ca ea să nu mai poată fi discutată public? Nici vorbă!
TOMA FALIMENT ȘI LECȚIA UITATĂ A BANILOR PUBLICI
Există și un episod care merită readus în discuție. În urmă cu zece ani, Constantin Toma critica remunerația directorului de atunci al Companiei de Apă, Ionel Tescaru (CU CARE AVEA AFACERI ÎMPREUNĂ!!!), considerând-o exagerată și susținând că aceasta ar trebui adusă la nivelul salariului primarului. Astăzi, în aceeași administrație, discuția despre indemnizațiile conducerii societăților publice a revenit în forță.
La 29 octombrie 2026, Consiliul Local Municipal a discutat o propunere de majorare a indemnizațiilor membrilor Consiliului de Administrație al Companiei de Apă de la aproximativ 4.400 de lei la 16.956 de lei brut lunar pentru fiecare membru. Propunerea inițială nu a fost aplicată, după adoptarea unui amendament care a menținut nivelurile existente pentru 2027.
Așadar, indemnizații de aproape patru ori mai mari au fost puse pe masa discuțiilor, iar primarul a susținut proiectul inițial. Episodul ridică întrebări serioase despre criteriile după care sunt evaluate și remunerate conducerile structurilor aflate sub autoritatea administrației locale.
SOLIDARITATEA TREBUIE SĂ ÎNCEAPĂ ȘI DE SUS!
Încă "primare FALIMENT", nimeni nu îți contestă dreptul legal de a primi indemnizația stabilită prin lege (deși băncile te tot pândesc și ar trebui să lămuriți dacă primiți CASH banii, că pe card se pare că sunteți POPRIT - ?!). Dar dreptul legal nu exclude responsabilitatea morală... la care capitol ai mari deviații socio-comportamentale!
Dacă tot vorbim despre austeritate, despre dificultăți bugetare și despre nevoia de solidaritate, de ce nu ați face un gest voluntar și ați dona o parte din veniturile suplimentare pentru copiii proveniți din familii sărace, pentru bătrânii singuri, pentru cantina socială sau pentru programele destinate celor aflați în dificultate (DAR REAL ȘI NU DECLARATIV CA ÎN PROCESELE DE UNDE AI CERȘIT BANI NECUVENIȚI!)?
La fel și viceprimarul. Nu ar fi un gest de slăbiciune, ci unul de responsabilitate față de comunitatea care vă plătește.
Nu vă cere nimeni să renunțați la drepturile legale. Dar când unii buzoieni nu știu cum să-și împartă banii pentru strictul necesar, o asemenea inițiativă ar demonstra că administrația nu este complet ruptă de realitatea străzii.
Mai există și subiectul popririlor despre care s-a discutat în spațiul public în legătură cu cel mai slab primar din istoria orașului - Toma zis și Faliment. Nu avem o confirmare oficială actuală privind existența unei popriri asupra indemnizației sale și nici privind eventualele sume reținute (SERVICIUL FINANCIAR INTERN AR TREBUI SĂ LĂMUREASCĂ PROBLEMA, PÂNĂ O SĂ FIE ÎNTREBAT ÎN MOD PUBLIC, ÎN INSTANȚĂ!). Tocmai de aceea, nu transformăm speculațiile în informații certe. Situația poate fi clarificată printr-un răspuns oficial, în limitele legii.
ÎNTREBĂRI LA CARE PRIMĂRIA BUZĂU AR TREBUI SĂ RĂSPUNDĂ
- Care sunt proiectele europene pentru care primarul și viceprimarul beneficiază de majorarea de 40%?
- Cum se justifică activitatea efectivă și responsabilitățile fiecăruia în implementarea acestor proiecte?
- Ce sume au fost încasate efectiv, în fiecare lună, de primar și viceprimar, în 2026?
- Există alte indemnizații, prime, sporuri sau avantaje financiare acordate celor doi în afara celor prezentate în documentul de transparență salarială?
- Care este costul anual total suportat de bugetul local pentru remunerația conducerii executive?
- Ce rezultate concrete justifică aceste venituri în raport cu problemele nerezolvate ale municipiului?
Buzoienii nu cer privilegii. Cer drumuri bune, servicii publice decente, investiții duse la capăt, transparență și respect.
Iar când li se spune că nu sunt bani, că trebuie economisit și că austeritatea este inevitabilă, au tot dreptul să întrebe de ce economiile nu încep și din zona celor care conduc. Toma, fă un gest de solidaritate (dacă înțelegi termenul despre care te plângeai în copilarie)! Donați o parte din indemnizația suplimentară pentru comunitate. Ar fi o demonstrație de responsabilitate mai convingătoare decât multe discursuri despre dezvoltare și grijă față de cetățeni.
SĂ FIE CLAR: Buzăul nu este doar al celor care ocupă birourile din Palatul Comunal! Este, înainte de toate, al oamenilor care muncesc, plătesc taxe și încearcă să supraviețuiască de la o lună la alta! TREBUIE SĂ NE RECUPERĂM ORAȘUL!
Iulian Gavriluță - NEWS BUZĂU – O ALTĂFEL DE PRESĂ!
Surse:
Primăria Buzău – Transparență salarială, 30 septembrie 2026 – documentul oficial cu indemnizațiile și majorările de 40%.
Legea-cadru nr. 153/2017, articolul 16 – baza legală pentru majorările aferente proiectelor europene.
AGERPRES – proiectul noii Legi a salarizării, 17 iulie 2026.Indemnizațiile Companiei de Apă – ședința CLM din 29 octombrie 2026
