Polițiștii atrag atenția asupra înșelăciunilor privind tranzacționarea de criptomonede, în cadrul cărora victimele sunt manipulate să depună sume mari de bani, pierzând economiile strânse de-a lungul vieții.

Victimele sunt abordate prin diferite metode (mesaje e-mail de tip spam, mesaje pop-up, mesaje pe rețelele de socializare, apeluri din partea unor presupuși reprezentanți ai unor societăți comerciale, instituții bancare sau autorități) și li se prezintă fie posibilitatea de a obține câștiguri importante prin tranzacționarea de criptomonede, fie faptul că există o „anchetă”, un „cont compromis” sau o „datorie urgentă”.

Pentru inducerea în eroare a victimelor, infractorii cibernetici creează un context de panică, manipulare psihologică și direcționare către bancomate de criptomonede, victimele depunând sume mari de bani.

Odată trimise, fondurile sunt aproape imposibil de recuperat.

Cum funcționează escrocheria, pas cu pas? Victima primește fie un apel fals „de la poliție” sau „de la bancă”, un mesaj prin care i se comunică faptul că are datorii sau că identitatea/contul i-a fost compromis, fie, uneori, o poveste romantică sau o posibilitate de „investiție sigură”.

Escrocul pretinde că este reprezentant al unei autorități/instituții publice, al unei instituții bancare sau al unui operator de telecomunicații.

Variante de mesaje transmise de escroci:

„Contul dvs. este implicat într-o fraudă și trebuie securizat”,

„Un nepot a fost arestat sau are probleme de sănătate”,

„Transferăm temporar banii într-un cont sigur”,

„Există un mandat de arestare pe numele dumneavoastră”.

Escrocul urmărește izolarea victimei, pentru a nu fi pusă în gardă, astfel că transmite mesaje precum: „Nu închideți telefonul!”, „Nu spuneți nimănui!”, „Este o investigație confidențială”.

După aceea, creează presiune și urgență, context în care direcționează persoana către un crypto ATM.

Victima este instruită să retragă bani cash de la bancă, să meargă la un ATM de criptomonede, să scaneze un cod QR trimis de infractor și să depună numerar (uneori zeci sau sute de mii de lei). Banii sunt transferați instant în criptomonede și trimiși către portofelul infractorilor.

După confirmarea tranzacției, apelul se încheie, numărul devine inactiv, iar fondurile sunt mutate rapid prin mai multe portofele virtuale pentru a fi spălate. Fraudatorii sunt antrenați să vorbească calm, autoritar și convingător. Victimele sunt, de obicei, persoane care nu sunt familiarizate cu criptomonedele.

Sistemele de criptomonede permit tranzacții rapide și ireversibile, nu necesită un cont bancar al infractorului și sunt dificil de urmărit la nivel internațional.

Semne că este fraudă:

- ți se cere să păstrezi secretul;

- ți se cere să depui cash într-un ATM crypto;

- ți se spune că „doar așa se poate rezolva”;

- există presiune extremă și amenințări.

Nicio instituție oficială nu solicită plăți prin criptomonede!

Pentru a nu deveni victimă a acestui tip de fraudă, vă recomandăm:

- Închideți apelul și sunați direct la instituția respectivă, folosind numărul oficial;

- Discutați cu un membru al familiei înainte de a efectua orice plată neobișnuită;

- Nu scanați coduri QR primite de la persoane necunoscute;

- Sesizați imediat tentativele de fraudă la cea mai apropiată unitate de poliție!

Încurajăm cetățenii să discute deschis cu familiile lor despre acest tip de fraudă și să le explice că nicio autoritate nu solicită plăți în criptomonede.

Recomandăm agenților de pază din incinta spațiilor în care sunt montate bancomate de criptomonede sunt sfătuiți să vină în preîntâmpinarea producerii unor astfel de incidente. Dacă observă persoane vârstnice, persoane ce manifestă agitație sau care fac tranzacții succesive, să le atenționeze cu privire la faptul că ar trebui să fie precaute, pentru a nu deveni victim ale unor înșelăciuni.

Prevenția și informarea sunt cele mai eficiente arme împotriva acestor infracțiuni.

Dacă sunteți victima unei infracțiuni, adresați-vă celei mai apropiate unități de poliție sau accesați portalul de petiții al Poliției Române, selectând unitatea teritorială aferentă domiciliului.

EXEMPLE:

1.Dosar penal pentru înșelăciune/ Aproximativ 200.000 de lei recuperați înainte de a fi transferați în criptomonede în conturile unor infractori.

La data de 8 octombrie a.c., polițiștii din Buzău au fost sesizați de către reprezentantul unei societăți comerciale, un bărbat de 73 de ani, din Buzău, despre faptul că ar fi fost victima unei înșelăciuni.

Din cercetări s-a stabilit faptul că, în cursul acelei zile, persoana vătămată ar fi fost apelată de către o persoană necunoscută, care s-ar fi recomandat a fi reprezentant al unei instituții publice.

Ulterior, sub pretextul recuperării unei sume de bani plătite în plus ca impozit, persoana vătămată ar fi fost determinată să comunice mai multe coduri primite pe telefon pentru a încasa suma de bani. Prin transmiterea codurilor, bărbatul ar fi oferit, în fapt, acces la aplicația de mobile banking instalaă pe telefon și, implicit, la contul său bancar.

După aproximativ 30 de minute, persoana vătămată a observat că primește notificări bancare cu privire la plăţi efectuate din contul său și a sesizat de îndată poliția.

În urma sesizării primite, polițiștii din Buzău au demarat de urgență investigații specifice, cooperând cu polițiștii de investigații criminale din mai multe județe. Astfel, prin intermediul unităților bancare, au fost blocați de urgență, în conturi, aproximativ 200.000 de lei, înainte ca aceștia să fie retrași și introduși pe fluxul criptomonedelor.

Din investigații a reieșit că banii ar fi fost transferați, din contul buzoianului, în contul altor persoane, din Alba, Giurgiu, Dolj și Covasna. Titularii acestor conturi ar fi fost la rândul lor induși în eroare de către autorii înșelăciunii, sub pretextul unor câștiguri provenite din investiții. Aceste persoane erau instruite să retragă banii și să-i depună la ATM de criptomonede cu scopul de a nu plăti impozitul aferent acestor sume.

În cauză polițiștii au întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune și continuă cercetările, sub coordonarea parchetului, în vederea identificării autorilor și luării măsurilor legale ce se impun.

2. Dosar penal pentru înșelăciune/ Tânără din Galați, înșelată să depună toți banii din conturile bancare, aproximativ 168.000 de lei, la bancomate de criptomonede.

La data de 28 octombrie a.c., polițiștii din Buzău au fost sesizați de către o tânără de 29 de ani, din Galați, despre faptul că ar fi fost victima unei înșelăciuni.

Din cercetări a reieșit că, în perioada 27 – 28 octombrie a.c., persoana vătămată ar fi fost contactată de către mai multe persoane necunoscute ce s-ar fi recomandat a fi reprezentanți ai unor operatori economici din domeniul telecomunicațiilor, operatori bancari sau reprezentanți ai autorităților publice.

Persoanele necunoscute ar fi indus în eroare tânăra prin prezentarea unei situații false legate de securitatea contului bancar pe care aceasta îl deține și ar fi determinat-o să depună banii, în circa 8 transferuri, la bancomate de monede virtuale din Galați și Buzău.

Femeia ar fi retras în total, în scopul depunerii în monede virtuale, 167.500 de lei, însă depunerea a putut fi realizată doar până la concurența sumei de 56.800 de lei, deoarece bancomatele la care s-ar fi deplasat s-ar fi blocat.

În cele din urmă, în urma unui dialog telefonic, fratele victimei ar fi atenționat-o că ar putea fi vorba de o înșelăciune, context în care a sesizat poliția.

În cauză polițiștii au întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune și continuă cercetările, sub coordonarea parchetului, în vederea identificării autorilor și luării măsurilor legale ce se impun.