
„Nu Inteligența Artificială este pericolul, ci decizia de a o dezvolta până când se transformă în propriul nostru călău. Când condamnăm unealta în locul autorului, ne pregătim singuri sfârșitul.”
(N. Grigorie Lăcrița)
Cuprins:
1. O întrebare bună la televizor
2. Boxerul-robot: trupul este al mașinii, strategia este a omului
3. Calculatorul-șahist: aici chiar nu se ascunde nimeni în spate
4. Dansatorii-roboți: o coregrafie scrisă dinainte, executată perfect
5. „Softul” din spatele lor: trei etaje de comandă
6. Ce ar trebui să rețină publicul
1. O întrebare bună la televizor
Într-o zi, un post de televiziune a difuzat o emisiune în care doi realizatori discutau cu un specialist despre inteligența artificială.
La un moment dat s-a difuzat un filmuleț cu un meci de box între un robot și un om.
Doamna realizatoare a întrebat, pe bună dreptate, cum poate robotul să facă asemenea mișcări, ca un boxer adevărat.
Specialistul a răspuns că în spate se află una sau mai multe persoane care, cu un fel de telecomandă, îi ghidează loviturile și eschivele.
Răspunsul i-a surprins, probabil, pe mulți telespectatori.
Unii și-au spus, poate, că, după această logică, și atunci când calculatorul l-a învins pe campionul mondial la șah, ar fi trebuit să stea ascunși în spatele lui câțiva mari maeștri care să-i dicteze mutările.
În realitate, lucrurile sunt mai nuanțate, iar această nuanță merită explicată publicului, pentru că aici se află una dintre cele mai frecvente confuzii despre roboți și inteligența artificială.
2. Boxerul-robot: trupul este al mașinii, strategia este a omului
Meciurile de box între roboți umanoizi, organizate mai ales în China începând din 2025, se desfășoară în prezent cu ajutorul unor operatori umani.
Omul decide când robotul lovește, când se ferește și când atacă.
Robotul primește comanda și o execută.
Uneori o face printr-o telecomandă, alteori prin „captarea mișcării”: operatorul poartă senzori sau o cască de realitate virtuală, iar robotul îi copiază gesturile aproape instantaneu.
Asta nu înseamnă că robotul este o jucărie teleghidată obișnuită.
Operatorul nu îi comandă fiecare motor și fiecare articulație.
Ar fi imposibil, fiindcă un umanoid are zeci de articulații care trebuie coordonate de sute de ori pe secundă.
Partea cea mai grea, adică menținerea echilibrului pe două picioare când primești o lovitură, o face robotul singur, cu ajutorul inteligenței artificiale.
Programul lui a învățat să stea în picioare prin milioane de încercări într-o lume simulată pe calculator, apoi prin antrenamente reale în care a fost împins și lovit din toate direcțiile.
Așadar, la box, trupul și reflexele aparțin mașinii, dar tactica, adică „mintea boxerului”, aparține deocamdată omului.
Un robot care să boxeze complet singur, să „citească” adversarul și să-și aleagă loviturile, este încă un obiectiv de cercetare.
Pentru un spectacol public, cu risc de accidentare, nimeni nu l-ar lăsa încă să lupte fără supraveghere.
3. Calculatorul-șahist: aici chiar nu se ascunde nimeni în spate
Cu totul altfel stau lucrurile la șah.
În 1997, calculatorul Deep Blue al firmei IBM l-a învins pe campionul mondial Garry Kasparov.
Ironia face ca însuși Kasparov să fi bănuit atunci că în spatele mașinii au intervenit oameni, pentru că unele mutări i s-au părut prea „omenești”.
Nu s-a dovedit niciodată așa ceva.
Deep Blue analiza circa 200 de milioane de poziții pe secundă și le evalua după criterii stabilite de programatori și de mari maeștri, dar în timpul partidei decidea singur.
Mai târziu, Kasparov avea să scrie, cu umorul său caracteristic, că Deep Blue era „inteligent” doar în felul în care este inteligent un ceas deșteptător programabil, adăugând că nu l-a consolat deloc faptul că a pierdut în fața unui ceas deșteptător de 10 milioane de dolari.
Cu alte cuvinte, mașina a câștigat fără să gândească asemenea omului.
Unul dintre pionierii informaticii, olandezul Edsger W. Dijkstra, spunea că „întrebarea dacă un computer poate gândi nu este mai interesantă decât întrebarea dacă un submarin poate înota”.
Submarinul străbate apele fără să înoate, iar calculatorul câștigă la șah fără să gândească în felul nostru.
Douăzeci de ani mai târziu, în 2017, programul AlphaZero a mers și mai departe.
Nu a primit nicio partidă celebră și niciun sfat de la oameni, ci doar regulile jo
Conf. univ. dr. N. Grigorie Lăcrița
