Pare începutul unei glume, dar în anumite zone ale lumii realitatea demografică a ajuns să producă situații care, privite din exterior, par desprinse dintr-un film. Acolo unde bărbații sunt tot mai puțini, femeile care au nevoie de ajutor pentru activitățile gospodărești apelează la servicii oferite de bărbați plătiți temporar. Așa a apărut conceptul popular de „soț de închiriat”.

Important este că expresia nu înseamnă, în mod obișnuit, închirierea unui partener pentru relații intime. Este vorba despre bărbați care sunt plătiți pentru treburi pe care, în mod tradițional, le făcea un soț: reparații prin casă, montarea unor obiecte, transportul unor lucruri grele, tăiatul lemnelor, întreținerea gospodăriei sau alte activități practice.

Fenomenul este asociat în special cu comunități în care dezechilibrul dintre femei și bărbați este foarte mare, dar și cu zone afectate de migrația masculină. Când o parte importantă dintre bărbații apți de muncă pleacă spre orașe sau în străinătate pentru a-și găsi de lucru, femeile rămase acasă trebuie să se descurce singure. Iar piața găsește rapid o soluție.

De aici apare și întrebarea mai importantă decât povestea „soțului de închiriat”: ce se întâmplă atunci când lipsa oamenilor devine o problemă economică?

Demografia nu înseamnă doar statistici despre natalitate și mortalitate. Înseamnă oameni care lipsesc din sate, familii care nu se mai formează, case care rămân goale, școli care se închid și comunități în care raportul dintre femei și bărbați se schimbă radical.

În unele regiuni, femeile ajung să fie majoritare, iar bărbații disponibili pentru muncă sunt tot mai puțini. În altele, migrația schimbă complet structura comunității. Iar acolo unde statul nu reușește să creeze locuri de muncă și condiții pentru ca oamenii să rămână acasă, economia informală începe să umple golurile.

„Soțul de închiriat” este, până la urmă, doar partea spectaculoasă a poveștii.

În spatele acestei expresii se află o problemă mult mai serioasă: depopularea.

România cunoaște foarte bine fenomenul. Sate întregi îmbătrânesc, tinerii pleacă, iar multe comunități rămân cu populație redusă și cu tot mai puține servicii. În anumite localități, problema nu mai este doar cine va construi următoarea fabrică, ci cine va mai locui acolo peste 10, 20 sau 30 de ani.

Iar când oamenii pleacă, nu pleacă doar forța de muncă. Pleacă și consumatorii, contribuabilii, părinții, elevii și viitorii antreprenori.

Într-o asemenea societate, până și lucrurile aparent banale devin afaceri. Cineva trebuie să repare gardul, să care mobila, să taie lemnele sau să monteze o ușă. Dacă nu mai există suficienți membri ai familiei care să facă aceste lucruri, apare un serviciu pentru fiecare nevoie.

Așadar, „soțul de închiriat” poate fi privit nu ca o curiozitate exotică, ci ca un simptom al unei societăți în care structura demografică și economică s-a schimbat.

Și poate că aceasta este partea care ar trebui să ne intereseze cel mai mult.

Pentru că atunci când într-o comunitate dispar bărbații, femeile nu rămân doar fără parteneri. Comunitatea pierde forță de muncă, familii, copii și, în cele din urmă, viitor.

Iar dacă singura soluție găsită este să „închiriezi” temporar omul de care ai nevoie, problema nu mai este una despre gospodărie.

Este despre o societate care a început să ducă lipsă de oameni.

I.G.

FOTO: Pinup News