Ai făcut facultatea, ai stat ani întregi în amfiteatre, ai dat examene, ai învățat pentru licență și ai obținut diploma. Dar ce se întâmplă cu acei ani atunci când ajungi la pensie?

Răspunsul este mai complicat decât pare. Facultatea poate conta la pensie, chiar dacă în perioada studiilor nu ai plătit contribuții de asigurări sociale, însă anii de facultate nu se transformă pur și simplu în ani de muncă și nici nu sunt tratați la fel ca anii pentru care ai cotizat efectiv.

Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii consideră perioada în care ai urmat cursurile universitare, în condițiile prevăzute de lege, o perioadă asimilată stagiului de cotizare. Pentru ca perioada să fie recunoscută, studiile trebuie să fi fost urmate în forma prevăzută de lege, pe durata normală, iar persoana trebuie să fi absolvit cu diploma corespunzătoare.

Aici apare însă diferența pe care mulți o ignoră: perioadă asimilată nu înseamnă perioadă contributivă.

Cu alte cuvinte, statul recunoaște perioada studiilor la stabilirea pensiei, dar asta nu înseamnă că pentru cei patru sau cinci ani de facultate ai cotizat ca un salariat.

 CÂȚI ANI DE FACULTATE POT FI RECUNOSCUȚI?

Legea stabilește că perioada studiilor universitare poate fi valorificată dacă sunt îndeplinite condițiile legale și dacă studiile au fost absolvite.

Mai există o regulă importantă: dacă ai urmat mai multe instituții de învățământ superior sau mai multe cicluri de studii de același nivel, nu poți aduna la nesfârșit toate perioadele. Legea permite asimilarea unei singure perioade de studii de același nivel, la alegerea persoanei.

La fel de important este ca perioada de studii să nu se suprapună cu o perioadă în care ai realizat deja stagiu de cotizare contributiv. Dacă ai fost student și, în același timp, ai avut o activitate pentru care ai plătit contribuții, pentru aceeași perioadă nu primești pur și simplu două punctaje care să fie adunate unul peste altul.

 CÂT VALOREAZĂ, DE FAPT, UN AN DE FACULTATE?

Aici apare cifra care interesează pe toată lumea.

Pentru perioada de studii universitare prevăzută de lege, punctajul lunar este de 0,25 puncte.

Asta înseamnă, orientativ:

1 an de facultate – 0,25 puncte

2 ani – 0,50 puncte

3 ani – 0,75 puncte

4 ani – 1 punct

5 ani – 1,25 puncte

6 ani – 1,50 puncte

Dar atenție: acestea sunt punctele aferente perioadei asimilate. Nu sunt puncte de stabilitate și nu reprezintă contribuții plătite în timpul facultății.

 ȘI CÂȚI BANI ÎNSEAMNĂ?

În 2026, valoarea punctului de referință este menținută la 81 de lei.

Prin urmare, dacă luăm ca exemplu o perioadă completă de patru ani de facultate, calculul este simplu:

4 ani × 0,25 puncte = 1 punct.

1 punct × 81 lei = 81 de lei.

În același mod, matematic, rezultă:

3 ani = 0,75 puncte = 60,75 lei

4 ani = 1 punct = 81 de lei

5 ani = 1,25 puncte = 101,25 lei

6 ani = 1,50 puncte = 121,50 lei

Aceste valori reprezintă efectul punctajului aferent studiilor raportat la valoarea punctului de referință valabilă în 2026. Nu înseamnă că statul îți virează o „pensie de facultate” de 81, 101 sau 121 de lei.

Suma finală a pensiei se calculează pe baza întregului număr de puncte realizat, nu doar pe baza perioadei de studii.

 FACULTATEA NU ÎNSEAMNĂ AUTOMAT „ANI MUNCIȚI”

Aici este una dintre cele mai importante diferențe.

Un absolvent poate avea patru ani de facultate recunoscuți ca perioadă asimilată, dar acești patru ani nu trebuie confundați cu patru ani în care a plătit contribuții sociale.

Legea separă stagiul contributiv de perioadele asimilate.

Această diferență poate deveni foarte importantă în cazul anumitor tipuri de pensie, deoarece pentru unele condiții legea cere un anumit stagiu contributiv, iar perioadele asimilate nu pot fi pur și simplu tratate ca și cum ar fi fost ani în care persoana a plătit contribuții.

Cu alte cuvinte, facultatea poate conta la pensie, dar nu poate fi confundată cu un salariu pentru care s-au plătit contribuții timp de patru ani.

 CE SE ÎNTÂMPLĂ DACĂ AI FĂCUT ȘI FACULTATE, ȘI AI LUCRAT?

Aici lucrurile devin și mai interesante.

Dacă perioada studiilor se suprapune cu o perioadă în care persoana a realizat stagiu de cotizare contributiv, la calculul punctajului lunar se ia în considerare venitul aferent stagiului contributiv.

Prin urmare, nu trebuie pornit de la ideea simplistă că „patru ani de facultate înseamnă automat încă un punct peste orice alt punctaj realizat în aceiași patru ani”.

Sistemul nu funcționează așa.

 FACULTATEA ADUCE ȘI PUNCTE DE STABILITATE?

Nu.

Aici este o altă confuzie frecventă.

Punctele aferente studiilor universitare sunt punctajul perioadei asimilate. Ele nu sunt puncte de stabilitate.

Punctele de stabilitate sunt legate de stagiul contributiv realizat peste anumite praguri prevăzute de legislația pensiilor.

Prin urmare, nu trebuie amestecate cele două categorii.

Facultatea poate aduce punctaj. Dar nu transformă automat anii de studii în puncte de stabilitate.

 MERITĂ SĂ ȘTII ASTA ÎNAINTE DE PENSIONARE

Pentru foarte mulți români, diferența dintre „am fost student”, „am fost asigurat” și „am cotizat” poate părea pur tehnică.

La pensionare însă, această diferență devine bani și, în anumite situații, poate deveni chiar diferența dintre îndeplinirea și neîndeplinirea unei condiții legale.

De aceea, diploma de facultate nu trebuie privită doar ca un document academic. În anumite condiții, perioada studiilor are și o valoare în calculul pensiei.

Dar valoarea nu este cea pe care o sugerează uneori titlurile spectaculoase de pe internet.

Facultatea nu îți plătește o pensie separată. Nu îți transformă automat anii de studiu în ani contributivi și nu îți garantează o anumită pensie.

Ea poate genera un punctaj aferent unei perioade asimilate, iar în 2026 un an de studii eligibil este echivalent, potrivit formulei legale, cu 0,25 puncte.

Restul depinde de întreaga carieră: cât ai lucrat, cât ai câștigat, cât ai cotizat, ce perioade contributive ai realizat și ce alte drepturi sunt recunoscute de legislație.

Așadar, facultatea contează. Dar nu înlocuiește munca și contribuțiile. Iar între cele două există o diferență pe care merită să o știi cu mult înainte să ajungi la ghișeul Casei de Pensii.

I.G.

SURSE: CNPP, Adevarul.ro, Gov.ro