Deși este descris ca fiind un film SF, „Disclosure Day” (Ziua Dezvăluirii) al lui Steven Spielberg tratează tema OZN-urilor, dar se concentrează mai mult pe sosirea unui mesia extraterestru care controlează mințile oamenilor. Iată o analiză a simbolismului profund al filmului.

Dacă aș fi un extraterestru care ar dori să fie acceptat de omenire ca zeitate, l-aș angaja pe Steven Spielberg (cel mai bun regizor uman) să realizeze filmul „Ziua Dezvăluirii”. Apoi aș pune-o pe Emily Blunt (oamenii o adoră pe Emily Blunt) să interpreteze rolul unui mesia extraterestru cu care spectatorii să se poată identifica, dar care să fie totuși atotputernic. Filmul nu ar converti lumea peste noapte, dar ar planta o sămânță care ar crește încet și ar da roade, pregătind terenul pentru o adevărată… zi a dezvăluirii.

Spielberg este o alegere evidentă: este un veteran în realizarea filmelor cu extratereștri. De la „Întâlniri apropiate de gradul trei” (1977), „E.T. extraterestrul” (1982), „Războiul lumilor” (2005) și chiar „Indiana Jones și Regatul Craniului de Cristal” (2008), Spielberg a transformat extratereștrii fie în prieteni îndrăgiți, fie în dușmani înspăimântători.

Cu toate acestea, „Ziua Dezvăluirii” este altfel. Extratereștrii nu sunt nici prieteni, nici dușmani; sunt salvatori care apar în fața oamenilor chiar în momentul în care aceștia sunt pe punctul de a se autodistruge. Iar acceptarea acestor extratereștri implică o importantă componentă spirituală.

Desigur, având în vedere că este vorba de un film hollywoodian de anvergură al anului 2026, amprenta elitei oculte este prezentă peste tot.

Toată campania de marketing din jurul filmului „Disclosure Day” conține simboluri evidente ale unui singur ochi, ceea ce confirmă faptul că filmul dezvăluie doar ceea ce „ei” vor ca noi să știm și ceea ce „ei” vor ca noi să simțim.

Dacă am ști că extratereștrii există, unii ar numi probabil filmul „Disclosure Day” „propagandă pro-extratereștri”, deoarece ceva din el depășește „divertismentul”. Se creează impresia că filmul pregătește lumea pentru ceva – nu doar dezvăluirea existenței extratereștrilor, ci și schimbarea religioasă care ar veni odată cu o astfel de revelație.

Printr-un amestec ciudat de religie, tehnologie și o doză puternică de control mental, filmul constituie un material perfect de programare predictivă, sponsorizat de elita ocultă. Iată o privire asupra temelor principale ale filmului.

Lipsa credinței

Filmul începe cu Daniel Kellner, un specialist în securitate cibernetică și denunțător, care fuge de autorități cu o geantă în care se află mai mulți teraocteți de înregistrări video și documente.

Conținutul bagajului lui Daniel ar putea avea un impact cutremurător: acesta dovedește că Departamentul de Justiție, împreună cu o companie numită Wardex, „a colectat și a ascuns cazuri cunoscute de vizite extraterestre pe planeta noastră”. De asemenea, Wardex „a confiscat, a supus la inginerie inversă și a fabricat tehnologie bazată pe resturi recuperate”. Ca să înrăutățească și mai mult lucrurile, Kellner are dovezi că guvernul „s-a angajat în interogarea și maltratarea ocupanților non-umani”.

Pe stickurile lui Kellner se află înregistrări video care datează din 1947 și în care extratereștrii interacționează cu oamenii în instalații strict secrete. Unele dintre ele arată extratereștrii supuși unor „experimente” dureroase.

Daniel și un grup de foști angajați ai companiei Wardex au furat aceste informații strict secrete de la companie și intenționează să le dezvăluie lumii întregi.

Până atunci, Daniel trebuie să se ascundă de agenții Wardex împreună cu iubita sa, Jane. Și aici lucrurile capătă o tentă foarte religioasă. Asta pentru că Jane (interpretată de Eve Hewson, fiica lui Bono) este o fostă călugăriță care locuia într-o mănăstire. Și este foarte confuză.

Ne iubește Dumnezeu?

Jane întruchipează pierderea încrederii omenirii în Dumnezeu – mai exact, în creștinism. În cele din urmă, ea devine una dintre primele adepte ale noii religii extraterestre.

În timp ce fug de agenții Wardex, Jane îi sugerează lui Daniel să se ascundă în mănăstirea unde ea a fost călugăriță. Și totul este foarte simbolic.

Jane îl duce pe Daniel la o mănăstire numită Sfânta Clara a Zorilor.

Nu există nicio Sfântă Clara a Zorilor; este un nume inventat, probabil inspirat de Sfânta Clara din Assisi. Este una dintre numeroasele „libertăți” pe care filmul și le permite în raport cu creștinismul. De ce nu au folosit realizatorii filmului numele real? Și de ce tocmai Sfânta Clara a Zorilor?

În primul rând, în Biblie, Lucifer este numit „Fiul Zorilor”, așa că aceasta este o referință ciudată încă de la început. Mai mult, cuvântul „clare” înseamnă „strălucitor”, în timp ce Lucifer înseamnă „purtător de lumină”.

După cum vom vedea, conceptul extratereștrilor care aduc lumină umanității este de o importanță capitală. Cu alte cuvinte, această schimbare subtilă a numelui unei sfinte prefigurează „tranziția” creștinismului către o nouă formă de religie, completată de un nou „mântuitor”. Acest lucru se reflectă în personajul lui Jane: ea era cândva pe deplin devotată lui Dumnezeu, dar, după cum spune ea însăși, „și-a pierdut chemarea”.

Mai târziu, ea afirmă că a părăsit biserica nu pentru că a încetat să mai creadă, ci pentru că „nu mai putea spune cu certitudine că Dumnezeu este divin”.

Este o frază foarte greu de înțeles. Dacă Dumnezeu nu este divin, atunci ce mai rămâne din Dumnezeu?

Continuând pe aceeași linie de gândire, Jane crede că dezvăluirea existenței extratereștrilor ar zdruncina credința omenirii în Dumnezeu. Ea îi spune lui Daniel:

„Am fost crescuți să credem într-o ființă supremă, iar acum vrei să ne arăți ființe supreme adevărate? Oamenii nu pot face față la amândouă.”

Folosind cu nonșalanță expresia „ființă supremă” atunci când descrie extratereștrii, Jane le conferă acestora un statut divin – o tendință care se menține pe tot parcursul filmului.

Noii dumnezei

Agenții Wardex o identifică pe Jane drept „veriga slabă” pentru a-l găsi pe Daniel. Pentru a face acest lucru, ei folosesc tehnologie extraterestră pentru a prelua controlul asupra minții și corpului ei.

Un agent Wardex folosește un dispozitiv extraterestru puternic care emite lumină pentru a prelua de la distanță controlul asupra minții și corpului lui Jane.

În ciuda lipsei sale de credință, Jane se agață de un crucifix în încercarea de a se opune controlului asupra minții sale.

Această scenă reprezintă o confruntare de tipul „Extratereștrii vs Iisus” pentru controlul minții deja confuze a lui Jane. Cine va câștiga această bătălie? Încearcă să ghicești.

Jane strânge crucifixul atât de tare încât mâna îi începe să sângereze, dar nu are niciun rost. Lasă crucifixul să cadă pe podea, peste câteva picături de sânge, simbolizând neputința religiei sale în fața „ființelor supreme” extraterestre.

Mai târziu, Jane discută cu una dintre prietenele ei călugărițe despre ce înseamnă Dumnezeu în contextul existenței extratereștrilor. Ea întreabă:

– Oare Dumnezeu ne iubește doar pe noi? Pentru că în Geneza se spune că suntem creația Sa supremă, dar crezi că…

– Pe Pământ.

– Ce?

– Geneza. Se spune că suntem creația supremă a lui Dumnezeu pe Pământ.

Acest dialog sugerează că Biblia lasă deschisă posibilitatea ca Dumnezeu să creeze ființe supreme în afara Pământului, cum ar fi pe alte planete. Pentru mulți spectatori, această frază a reprezentat o revelație uluitoare care le-a redefinit întregul sistem de credințe. Cu toate acestea, repet, nimic din toate acestea nu se regăsește în Geneza sau în Biblie. Este încă o libertate de interpretare luată de realizatorii filmului pentru a crea o portiță prin care extratereștrii pot fi, la rândul lor, „creații supreme”.

Așa cum vom descoperi mai târziu în film, cei care doresc să dezvăluie umanității existența extratereștrilor nu sunt doar simpatizanți ai acestora; ei îi consideră zeități care sunt „mai aproape de Dumnezeu” decât oamenii. La un moment dat, principalul susținător al extratereștrilor spune:

„Ei consideră empatia un avantaj evolutiv, ba chiar cel mai important avantaj evolutiv, care se află, de fapt, în centrul existenței vii. Respingerea noastră față de acest lucru ne conduce spre dispariție. In Vivo 17 nu este uman, dar este mai aproape de Dumnezeu decât tine sau decât mine. Nu trebuie să te temi de ei.”

Având în vedere toate acestea, de ce ar realiza Steven Spielberg (care este evreu) un film care se concentrează în mod specific pe declinul creștinismului în contextul dezvăluirii existenței extratereștrilor? Nu ar fi afectate toate religiile de un eveniment de o asemenea amploare? S-ar putea să aibă legătură cu faptul că protagonista filmului este, practic, o versiune feminină a lui Iisus. Dar, totodată, exact opusul lui Iisus.

Salvator extraterestru controlat mental

Margaret Fairchild (interpretată de Emily Blunt) este meteorolog la NBC. În era mass-mediei, ea este persoana ideală pentru a transmite umanității „vestea bună” a extraterestrului.

În „Disclosure Day”, contextul socio-politic este dezastruos: lumea se află în pragul unui război nuclear, iar oamenii sunt cuprinși de panică.

Oamenii, cuprinși de panică, cumpără toate proviziile disponibile din magazine și își umplu mașinile cu combustibil.

În acest context plin de neliniște, în care umanitatea se apropie de autodistrugere, „ființele supreme” extraterestre decid să se facă cunoscute. Pentru aceasta, ele își „activează” cei doi mesageri, Daniel și Margaret.

Iar încă din prima scenă în care apare Margaret, simboluri puternice sugerează că ea este supusă unui program intens de tip Monarch.

Când o vedem pentru prima dată pe Margaret, camera este focalizată pe un ochi, încadrat într-un inel luminos.

Această imagine simbolică nu numai că creează un semn cu un singur ochi, dar face și aluzie la ceea ce s-a întâmplat în timpul programării ei inițiale, așa cum vom vedea în curând.

Pe măsură ce camera se îndepărtează, observăm încăperea acoperită în întregime de fluturi – o aluzie la programarea Monarch.

Desigur, fluturii de pe tapet ar putea fi doar un element decorativ și nu ar avea nicio legătură cu controlul minții. Cu toate acestea, filmul oferă spectatorului atent indicii clare că modelul tapetului este departe de a fi aleatoriu.

Dintr-un alt unghi, în dormitorul lui Margaret, vedem role de tapet cu model de fluturi, alături de unelte și lipici, ceea ce sugerează că l-a montat recent.

Apoi, un cardinal intră zburând în casa ei, o privește fix și îi declanșează programarea de „salvatoare extraterestră”. Ea începe imediat să-i vorbească iubitului ei în rusă, pentru că acum poate vorbi toate limbile din lume.

Spre finalul filmului, vedem cum extratereștrii au programat-o pe Margaret încă din copilărie. În acest moment, simbolismul menționat mai sus capătă un sens perfect.

Programarea originală

Iar păsările vor cânta.

Dormitorul tinerei Margaret este plin de fluturi, ceea ce confirmă încă o dată că simbolismul nu este întâmplător. Acest lucru confirmă faptul că procesul prin care a trecut ea este asemănător cu controlul mental tip Monarch.

În această scenă, tânăra Margaret cântă piesa „Someday My Prince Will Come” (Într-o zi, prințul meu va veni) din filmul „Albă ca Zăpada și cei șapte pitici”. Versurile pe care le cântă prefigurează ceea ce urmează să se întâmple, într-un mod destul de înfiorător.

„Într-o zi, prințul meu va veni

Într-o zi, ne vom reîntâlni

Și vom pleca spre castelul lui

Și știu că vom fi fericiți pentru totdeauna”

Apoi, a venit „prințul” ei. De fapt, este un extraterestru. La fel precum cardinalul de mai sus, extratereștrii își schimbă forma în animale pentru a părea mai puțin amenințători pentru oameni. Apropo de cardinali, observați cercul de cardinali de deasupra capului lui Margaret.

Apoi, așa cum spune cântecul, „spre castelul lui”, au plecat.

Amintindu-și acest eveniment, Margaret spune că a fost dusă la casa lui Hansel și Gretel. Este o referință ciudată. Pentru că „Hansel și Gretel” este un basm despre o fetiță și un băiețel care locuiesc cu o vrăjitoare care are intenții canibale.

De îndată ce intră în „castel”, ne dăm seama că, de fapt, a fost dusă într-un centru de programare extraterestru.

Programarea ei include un inel luminos care înconjoară un ochi – așa cum s-a sugerat anterior.

După această scenă retrospectivă despre programarea lui Margaret, filmul trece la Margaret adultă, într-un cadru extrem de simbolic.

Într-o scenă scurtă, dar simbolică, Margaret este înconjurată de o „aureolă” de simboluri extraterestre. Totul în această scenă amintește de reprezentările clasice ale lui Iisus Hristos… cu excepția elementului extraterestru. Și a faptului că are sonde de control mental pe cap.

După ce și-a retrăit povestea despre programare, Margaret era gata să aducă lumii „Vestea Bună” a extraterestrului.

Ministerul

Odată activată, Elizabeth s-a transformat imediat într-o ființă divină. Puterile ei „empatice” îi permit să afle fiecare detaliu personal despre o persoană doar uitându-se la ea. Așadar, ori de câte ori cineva încearcă să-i împiedice misiunea de a dezvălui existența vieții extraterestre, ea le dezvăluie detalii foarte personale despre viețile lor și îi dezarmează complet.

Pe lângă faptul că seamănă vag cu o versiune feminină a lui Iisus, Margaret îi lasă pe toți cei pe care îi întâlnește fără cuvinte și plini de uimire, de parcă ar fi întâlnit o ființă divină.

Când o întâlnește pe Margaret, această femeie își face semnul crucii, crezând că asistă la a doua venire a lui Hristos.

La început, Margaret este confuză și ezitantă în privința rolului său de mesia extraterestru, dar, în cele din urmă, îl acceptă. Ea este mesagera aleasă de extratereștri și, în cele din urmă, face ceea ce era menită să facă: apare la televizor și dezvăluie existența extratereștrilor.

Însă, înainte de a face acest lucru, ea face ceea ce ar face orice bun mesia: săvârșește o minune.

Chiar când era pe punctul de a intra în direct și de a da startul la „Ziua Dezvăluirii”, agenții Wardex au întrerupt alimentarea cu energie electrică a întregii stații de televiziune. Dar asta nu-l oprește pe Iisus extraterestru. Ea își ia bastonul luminos extraterestru și transformă întunericul în lumină. Ea este, literalmente, o „purtătoare de lumină”.

După ce au difuzat în întreaga lume dovezi video cu extratereștrii de pe Pământ, grupul celor care cred în extratereștri are o altă surpriză mare.

În studioul de televiziune apare un extraterestru complet. În această imagine, fundalul dă impresia că extraterestrul are aripi de înger. Deoarece extraterestrul s-a prăbușit pe Pământ, este un „înger căzut”. Ca Lucifer.

Extraterestrul îi șoptește apoi lui Daniel un mesaj pe care dorește să-l transmită întregii lumi.

Ascultă.

Vizibil tulburată de amploarea mesajului extraterestrului, Margaret intră în direct și îl transmite lumii întregi.

Filmul se încheie cu Margaret spunând „Ascultă”, lăsând în mister acel mesaj extrem de important. Oare a dezvăluit că oamenii sunt, de fapt, hibrizi între extratereștri și animale? Că extratereștrii sunt, de fapt, zeii creatori ai Pământului? Că a fost aranjată Cupa Mondială FIFA? Un mare mister cu final deschis.

Dar, de fapt, nu contează. Filmul și-a îndeplinit rolul principal: acela de a-i prezenta pe extratereștri ca ființe divine.

În concluzie

„Disclosure Day” nu este, cu siguranță, primul film despre extratereștri, dar se deosebește de majoritatea acestora. De exemplu, în „Independence Day”, lumea se unește (în special Statele Unite) pentru a le face față invadatorilor extratereștri și a-i trimite înapoi de unde au venit. În „Disclosure Day”, contextul și mesajul sunt cu totul diferite. Lumea este iremediabil distrusă, iar oamenii sunt pe punctul de a se autodistruge. Extratereștrii nu sunt dușmani, ci ființe extrem de evoluate, aproape divine, care se conectează cu oamenii într-un mod profund spiritual.

Pentru a se face cunoscuți, extratereștrii au pregătit și programat un bărbat și o femeie să acționeze ca legătură între extratereștri și oameni, la fel cum Iisus a fost legătura dintre Dumnezeu și oameni.

Pe scurt, „Disclosure Day” înseamnă mai mult decât divertisment; este o „zi a dezvăluirii” în sine. Cu toate acestea, nu se referă atât la dezvăluirea adevărului, cât mai degrabă la convertirea lumii la religia lor luciferiană.

Sursa: https://vigilantcitizen.com/moviesandtv/disclosure-day-a-movie-about-the-coming-of-an-alien-messiah/