“Ruinele romane de la Pietroasele sunt ascunse vederii publicului, într-un alt exemplu de ignoranță și nepăsare din partea instituțiilor care ar trebui să promoveze moștenirea noastră culturală și istorică” – a scris pe facebook, senatorul AUR Valentin Roman.

Termele au fost descoperite în 1975, la aproximativ 400 de metri est de castrul roman de la Pietroasele, iar cercetările arheologice au continuat în mai multe etape, până în 2014. Complexul, construit în urmă cu aproximativ 1.700 de ani, avea aproximativ 28 × 31 de metri și cuprindea șase încăperi, patru bazine și două spații pentru încălzire.

Istoricii spun că băile publice de la Pietroasele au fost construite în secolul al IV-le după Hristos, în perioada împăratului bizantin Constantin cel Mare, în contextul luptei cu goții care se aflau la nord de Dunăre. Termele erau folosite de soldații Legiunii a XI-a Claudia, care era cantonată la nord de Dunăre și în Dobrogea.

Băile termale erau realizate cu încălzire centrală, după modelul celor de la Roma

Băile romane de la Pietroasele, spun specialiştii, au fost o construcţie impresionantă în concepţie şi fascinantă ca aspect, ale căror culoare şi încăperi erau pardosite cu plăci de marmură albă, pereţii erau decoraţi în frescă frumos colorată în combinaţii de albastru, roşu, galben, verde şi brun, iar ferestrele erau închise cu vitralii din plăcuţe de sticlă multicolore fixate cu rame de plumb.

Edificiul dispunea de bazine cu apă caldă şi apă rece, de săli pentru exerciţii şi antrenamente, săli de muzică, de dans, de lectură, de odihnă, spaţii de lucru, bucătărie, sală pentru banchete. Întreaga construcţie era încălzită printr-un sistem ingenios compus dintr-un focar furnium de mari dimensiuni, în care ardeau buştenii de lemn, de unde căldura circula prin canale amplasate sub pardoseala din cărămizi şi mortar sprijinită pe stâlpişori din cărămizi pătrate şi prin bolţi.

Potrivit arheologilor, bazinele de mici dimensiuni, cu laturi de 2 X 1.20 metri, erau pardosite cu plăci de marmură tăiate la dimensiunea fundului, pe una din laturi aveau amenajată o treaptă-banchetă din cărămizi, înaltă de 40 de centimetri şi lată de 30 de centimetri, pe care şedeau personajele în timpul îmbăierii, iar pereţii erau coloraţi şi pictaţi. Accesul la bazine se făcea pe scări din cărămidă tencuită.

SURSA: Facebook - senator Valentin Roman - AUR Buzau