Deputat AUR - Sorin Titus Muncaciu: "Alianța pentru Unirea Românilor a depus în Parlament un proiect de lege prin care propune limitarea duratei și a numărului de mandate pentru conducătorii unor instituții importante ale statului. Inițiativa vizează atât serviciile și structurile cu atribuții în domeniul securității naționale, cât și conducerea unor instituții precum Banca Națională a României, CNA, CNCD sau CNSAS".

Potrivit proiectului prezentat de AUR, directorii SRI, SIE, SPP, DGPI, DGIA și STS ar urma să poată exercita mandate de câte cinci ani, cu un maximum de două mandate pentru aceeași persoană. Inițiatorii susțin că măsura urmărește reducerea riscului concentrării excesive a puterii și prevenirea formării unor cercuri de influență în instituțiile-cheie ale statului.

CINCI ANI PE MANDAT, MAXIMUM DOUĂ MANDATE

Una dintre principalele prevederi ale proiectului este introducerea unei limite clare pentru perioada în care aceeași persoană poate conduce instituțiile vizate.

AUR propune mandate de cinci ani și maximum două mandate pentru aceeași persoană în cazul conducerii SRI, SIE, SPP, DGPI, DGIA și STS.

Inițiatorii proiectului susțin că o persoană care rămâne prea mult timp la conducerea unei structuri cu putere și acces la informații sensibile poate acumula o influență disproporționată.

Senatorul AUR Nicolae Vlahu, unul dintre inițiatorii proiectului, a argumentat că două mandate ar trebui să fie suficiente pentru aplicarea unei strategii și obținerea unor rezultate, după care conducerea instituției ar trebui să poată fi preluată de alți profesioniști.

NU DOAR SERVICIILE DE INFORMAȚII SUNT VIZATE

Proiectul nu se limitează la structurile din domeniul securității naționale.

AUR propune introducerea unor limite privind mandatele și pentru conducerea Băncii Naționale a României, Consiliului Național al Audiovizualului, Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității și Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat.

Argumentul formațiunii este că exercitarea unor funcții-cheie pe perioade foarte lungi, în lipsa unor limite clare privind durata și numărul mandatelor, poate ridica semne de întrebare privind independența instituțiilor și poate favoriza apariția unor rețele sau conflicte de interese.

ȘI MANDATELE PARȚIALE AR CONTA

O altă prevedere importantă a proiectului se referă la modul în care ar fi calculate mandatele.

Potrivit inițiativei, și mandatele exercitate doar parțial ar urma să fie considerate mandate întregi în calculul limitei maxime. Inițiatorii susțin că această regulă ar împiedica eventualele încercări de ocolire a limitării prin întreruperea și reluarea exercitării unei funcții.

Pentru funcțiile pentru care legislația actuală nu prevede o limită expresă privind numărul mandatelor, noua regulă ar urma să înceapă să se aplice de la intrarea în vigoare a legii.

DEZBATEREA DESPRE PUTEREA CARE NU SE MAI TERMINĂ

Inițiativa AUR apare într-un moment în care limitarea mandatelor șefilor structurilor importante ale statului a devenit un subiect tot mai prezent în dezbaterea politică.

Există și alte inițiative legislative care urmăresc limitarea perioadei în care aceleași persoane pot conduce serviciile de informații. Un proiect inițiat de parlamentari USR, aflat deja în procedură parlamentară, propune mandate de patru ani, cu posibilitatea unei singure reînnoiri, ceea ce ar însemna o durată maximă de opt ani.

Proiectul depus de AUR merge însă mai departe prin extinderea discuției asupra unui număr mai mare de instituții publice și prin propunerea unui mandat de cinci ani, cu maximum două mandate pentru aceeași persoană.

Rămâne de văzut dacă inițiativa va obține sprijin parlamentar și dacă România va introduce, în cele din urmă, limite clare pentru funcțiile în care puterea poate fi exercitată ani la rând de aceleași persoane.

I.G.

SURSE: Gov.ro, CDEP.ro, Adevarul.ro