„Mai întâi au venit după persoanele supraponderale din grupurile etnice, iar eu nu am spus nimic, pentru că eram sătul să le văd colăceii de grăsime atârnând peste brațele scaunelor ca o forță colonială, asuprindu-mă și violându-mă psihic, în avioane...”
— Motto-ul oficial al ONG-ului „Balenele terestre pentru o utopie socialistă”
Legat de acest subiect: Southwest Airlines cedează în fața „mafiei grăsuților” și oferă locuri gratuite pasagerilor obezi
Aspectul constant și revoltător de neplăcut al stângistului obișnuit nu este o eroare în Matrix; impunerea propriei urâțenii asupra lumii, ca răzbunare pentru faptul că s-au născut, reprezintă rațiunea lor de a exista.
Dacă îndepărtăm întregul decor ideologic despre victoria asupra unei presupuse opresiuni și despre eliberarea de sub o altă presupusă opresiune, stângistul urăște totul, pe sine însuși mai presus de toate, iar impulsul său, adesea subconștient, este să profaneze totul.
Folosește diverse mijloace pentru a profana literalmente orice lucru, inclusiv pentru a transforma fiecare aspect al realității estetice într-un lucru imposibil de urât.
(Din cauza obsesiei lor pentru inversarea realității și a dorinței lor pentru spectacole obscene, degradează și mai mult societatea insistând ca abominațiile lor, descrise mai corect drept „anti-artă”, să fie apreciate drept „artă”. Acesta ar fi impulsul din spatele așa-numitei arte moderne.)
Armageddon Prose, @ArmageddonProse:
„Starea artei moderne în 2026: o persoană transsexuală aflată sub medicație puternică, îmbrăcată într-un costum cu pantaloni, învârtind o frânghie cu o găleată la capăt în fața unui public profund impresionat.”
11 septembrie 2026
Legat de acest subiect: O statuie de 12 metri reprezentând o femeie obeză de culoare apare în Times Square
Uneori, atunci când stângistul se simte confortabil — înconjurat de camarazi simpatizanți care dau din cap în semn de aprobare, purtând măști COVID „pentru siguranță”, de exemplu, la conferințele socialiste — va recunoaște cu voce tare această sete nihilistă pentru moarte, urâțenie și suferință.
Așa a procedat Beatrice Adler-Bolton, care se prezintă drept „scriitoare cu dizabilități și boli cronice și teoreticiană politică”, la recenta conferință Socialism 2026, când și-a îndemnat camarazii să devină „mai disgenici”, în opoziție față de ceea ce numește „fascismul sănătății”:
„Trebuie să renunțați la fantezia de a fi mai apți fizic decât fasciștii. Nu este doar faptul că este penibil sau că este o strategie proastă, deși este. Cred că este și o chestiune care dezvăluie ceva din punct de vedere politic. Condiția fizică este o măsură a gradului relativ de dispensabilitate în capitalism. Sarcina noastră nu este să devenim mai puțin dispensabili, să devenim mai utili pentru ordinea dominantă. Ceea ce trebuie să facem cu toții este să respingem dispensabilitatea sub toate formele ei. Scopul nu este să-i învingem pe fasciști în propriul lor joc. Nu este să revendicăm mai bine propriul lor teritoriu fiind mai apți fizic, mai eugenici. De fapt, cu cât suntem mai disgenici, cu atât mai bine, cred eu. Revoluția nu este o competiție între corpuri optimizate și pregătite corespunzător. Ideea este fascistă în sine.”
Disgenia este, printre altele, motivul pentru care stângistul este atât de fascinat de ceea ce numește „diversitate”.
În cuvintele lui Alex Jones: „îi iubim pe somalezii [disgenici]! Sunt atât de drăguți! Sunt atât de buni!”
În aceeași direcție, un activist BIPOC descris de autor printr-o serie de insulte legate de greutate și origine, Da'Shaun L. Harrison, și-a oferit de asemenea „expertiza” la Socialism 2026.
Vorbind despre ceea ce consideră a fi abuzurile exercitate de oamenii albi asupra „cărnii negre și grase”, în numele a ceea ce numește „fascismul corporal”, el a declarat:
„Grăsimea persoanelor de culoare devine semnificativă prin suferință, supraveghere și control. Iar controlul asupra corpurilor negre și grase stă la baza unor întregi sisteme de guvernare. Fără o populație care să fie disciplinată, nu ar exista indicele de masă corporală (IMC), nu ar exista epidemia obezității și nu ar exista instituții medicale sau științifice organizate în jurul gestionării grăsimii...
Fascismul corporal nu este o relicvă a trecutului. Este o caracteristică activă a regimurilor imperiale moderne. De fiecare dată când un guvern decide al cui corp trebuie protejat și al cui corp trebuie eliminat pentru imaginea națională, acesta este fascism național.”
Legat de acest subiect: Inginerii sociali: interesul sexual al bărbaților albi pentru fese mari este acum rasist
La fiecare pas, stânga progresistă continuă să facă această curiozitate numită „fascism” să sune ca un fel de țară a minunilor utopice.
Străzi curate?
Da, vă rog.
Trenuri care circulă la timp?
Sună destul de bine!
Reducerea forțată a dimensiunilor medii ale „junincilor americane”?
Unde semnez?
Benjamin Bartee
11 septembrie
BACKGROUND: Expresia „Balenele terestre pentru o utopie socialistă” face trimitere la două planuri distincte: teoriile fantastice ale primilor gânditori socialiști (în special Charles Fourier) și metafora arhitecturală modernă folosită pentru a descrie blocurile-mamut din perioada comunistă.
[1] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Socialism_utopic), [2] (https://shs.cairn.info/revue-critique-2015-1-page-142?lang=fr)
1. Planul istoric și filozofic: Fauna utopică a lui Charles FourierÎn cadrul curentului numit socialism utopic, filosoful francez Charles Fourier (1772–1837) a imaginat o reorganizare radicală a societății în comunități numite falanstere. Pe lângă ideile sale economice și sociale, Fourier avea o cosmologie extrem de excentrică.
[1] (https://books.openedition.org/pul/761), [2] (https://www.valeateleajenului.ro/falansterul-de-la-scaieni-un-experiment-social-uitat/), [3] (https://lhumanologue.fr/2694/les-utopies-peuvent-elles-changer-le-monde), [4] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Socialism_utopic)El a prezis că, odată ce omenirea va intra în stadiul de „Armonie perfectă”, însăși natura se va schimba radical pentru a servi societatea socialistă: [1] (https://historia.ro/sectiune/general/charles-fourier-si-socialismul-utopic-francez-580909.html), [2] (https://fr.wikisource.org/wiki/Histoire_socialiste/Le_r%C3%A8gne_de_Louis-Philippe/P3-03)„Anti-animalele”: Fourier susținea că vor apărea specii noi, blânde și extrem de utile, care vor înlocui prădătorii actuali. Leii vor deveni „anti-lei” (servind drept mijloc de transport terestru ultra-rapid), iar balenele și rechinii vor deveni „anti-balene” și „anti-rechini”. [1] (https://www.charlesfourier.fr/spip.php?article41), [2] (https://dokumen.pub/il-principio-speranza-2-2nbsped.html)Utilitatea lor: Aceste creaturi marine și terestre domesticite urmau să ajute oamenii la munci grele; de exemplu, „anti-balenele” ar fi urmat să tracteze navele pe mări în perioadele de acalmie. De aici s-a născut asocierea literară și ironică a unor creaturi gigantice adaptate solului (sau „balene terestre”) puse în slujba unui paradis colectivist. [1] (https://www.reddit.com/r/SpeculativeEvolution/comments/1bmpa8o/how_realistic_are_land_whales/), [2] (https://mises.ro/opinii/partea-intunecata-a-paradisului-o-scurta-istorie-a-experimentelor-utopice-de-trai-comunal-din-america/), [3] (https://dokumen.pub/il-principio-speranza-2-2nbsped.html), [4] (https://www.charlesfourier.fr/spip.php?article41)2. Planul arhitectural: „Balenele” de beton ale socialismului realÎntr-un sens metaforic contemporan, sintagma este adesea utilizată de critici și istorici urbani pentru a descrie monumentalele complexe de locuințe colective (blocurile-mamut, de tip Plattenbau sau falansterele moderne) construite în masă în fostul bloc estic sau în alte experimente socialiste.Aceste structuri uriașe, lungi, cenușii și adesea inestetice – proiectate pentru a găzdui mii de muncitori conform idealului egalitarist – domină peisajul urban ca niște adevărate „balene terestre” de beton. Ele reprezintă încercarea fizică de a materializa utopia unei societăți perfect planificate și centralizate. [1] (https://www.lapunkt.ro/2013/10/despre-utopii-si-drama-tentativelor-de-a-institutionaliza-perfectiunea/), [2] (https://mises.ro/opinii/partea-intunecata-a-paradisului-o-scurta-istorie-a-experimentelor-utopice-de-trai-comunal-din-america/)
SURSE:
