ERATA - Directorul scolii se numeste: Dumitru Benone, iar primarul comunei: Nicolae Stancu (PSD). În timp ce politicienii se pregătesc să defileze, ca în fiecare an, prin școli, să taie panglici simbolice, să zâmbească în fața camerelor și să vorbească despre „grija pentru educație”, la Boboc, în județul Buzău, aproximativ 14 familii de părinți își pregătesc protestul pentru prima zi de școală.
Azi, luni, 7 septembrie, începând cu ora 08:00, părinții copiilor care urmau să intre în clasa pregătitoare la Școala Gimnazială Boboc anunță un protest pașnic. Nu cer privilegii. Nu cer condiții speciale. Cer, în primul rând, explicații.
Problema este simplă și, tocmai de aceea, revoltătoare.
Părinții spun că și-au înscris copiii la Școala Gimnazială Boboc, pentru clasa pregătitoare, iar abia joia trecută au aflat că micuții nu vor începe școala acolo, ci vor fi mutați la Școala Gimnazială Ion Roșca din Cochirleanca.
Cu alte cuvinte, părinții au înscris copiii la o școală și, cu doar câteva zile înainte de începerea anului școlar, au aflat că aceștia vor trebui să meargă în altă localitate.
Este aceasta administrație școlară sau administrație prin surprindere?
Părinții spun că sunt aproximativ 14 copii din Boboc, în timp ce la Cochirleanca ar mai exista doar cinci copii pentru clasa pregătitoare. Argumentul invocat ar fi legat de numărul de elevi și de organizarea claselor.
Numai că, în ecuația aceasta administrativă, există un element care pare să fi fost uitat: copilul.
Un copil de șase ani nu este o cifră într-un tabel Excel. Nu este un loc liber într-un microbuz. Nu este o problemă de rezolvat din pix, cu câteva zile înainte de prima zi de școală.
Este un copil care trebuie să plece dimineața de acasă, să urce într-un microbuz, să ajungă într-o altă localitate și să intre într-o școală pe care părinții spun că nu au ales-o.
Și aici apar alte întrebări.
Potrivit părinților, transportul ar urma să fie făcut cu microbuzul școlii, iar copiii mici ar urma să fie transportați împreună cu elevi mai mari. Părinții reclamă și faptul că numărul copiilor ar depăși capacitatea locurilor disponibile.
Mai mult, aceștia spun că au solicitat ca un cadru didactic sau o altă persoană responsabilă să însoțească elevii în timpul transportului și că li s-ar fi răspuns că nu există o obligație legală în acest sens și că șoferul trebuie să aibă grijă de copii.
Dacă aceasta este într-adevăr soluția administrativă propusă, întrebarea este inevitabilă: cine își asumă concret responsabilitatea pentru copiii de șase ani?
Pentru că una este să transporți niște adulți și alta este să transporți copii de clasa pregătitoare.
Dar povestea nu se termină aici.
Părinții susțin că au mers la conducerea școlii pentru a cere explicații și pentru a solicita menținerea copiilor la Boboc. Spun că nu au găsit deschidere pentru această soluție.
Au mers apoi la primărie.
Potrivit relatării lor, directorul, Dumitru Benone, nu ar fi dorit să discute cu ei și ar fi plecat în momentul în care părinții au ajuns la primărie.
Dacă lucrurile s-au întâmplat exact așa, avem o imagine greu de digerat: părinți care vin să vorbească despre copiii lor și o autoritate locală care, în loc să îi primească la dialog, dispare din peisaj.
La Inspectoratul Școlar Județean Buzău, părinții spun că au stat aproximativ trei ore pentru a primi, în esență, răspunsul că directorul are competența de a lua decizia.
Atunci apare întrebarea fundamentală: dacă directorul decide, cine îl controlează?
Cine verifică dacă decizia este cea mai bună pentru copii?
Cine verifică dacă transportul este organizat în condiții corespunzătoare?
Cine verifică dacă părinții au fost informați și consultați?
Și, mai ales, cine răspunde dacă ceva merge prost?
Părinții lansează și acuzații grave privind modul în care ar fi fost tratate demersurile lor și afirmă că directorul le-ar fi spus uneia dintre mame că are „relații” și că află „tot, și de bine și de rău”.
Sunt afirmații care trebuie verificate și cărora instituțiile abilitate ar trebui să le răspundă public.
Nu este suficient ca părinții să fie trimiși de la școală la primărie și de la primărie la inspectorat, pentru ca în final să li se spună că „directorul decide”.
Educația nu poate funcționa după principiul „așa s-a decis și gata”.
Și mai există un capitol care ridică semne serioase de întrebare: condițiile din școala de la Cochirleanca.
Părinții susțin că unitatea în care ar urma să fie mutați copiii este într-o stare necorespunzătoare și vorbesc chiar despre un posibil „focar de infecție”. Ei afirmă că, la intrarea în școală, exista un miros puternic și reclamă inclusiv condițiile din grupurile sanitare.
Unul dintre exemplele invocate este faptul că toaleta fetelor se află la etaj, iar părinții se întreabă cum va fi gestionată situația copiilor de șase ani.
Aici nu mai vorbim despre politică.
Vorbim despre siguranță, igienă și responsabilitate.
Dacă părinții au dreptate în ceea ce privește starea școlii, atunci instituțiile responsabile trebuie să verifice imediat situația și să spună public dacă unitatea îndeplinește toate condițiile necesare pentru primirea copiilor.
Iar dacă părinții exagerează, atunci autoritățile au o soluție extrem de simplă: să arate public că școala este în regulă.
Fotografii, verificări, procese-verbale, controale, explicații.
Nu este complicat.
Complicat este să ceri părinților să aibă încredere oarbă în instituții, în timp ce nimeni nu pare dispus să le răspundă concret la întrebări.
Și aici ajungem la marea ipocrizie a începutului de an școlar.
Mâine, în toată țara, vor apărea oficialități cu discursuri despre viitor, despre copii, despre șanse egale și despre importanța educației.
Se vor face fotografii. Se vor rosti discursuri. Se vor felicita profesorii.
Se va vorbi despre investiții.
Dar, la Boboc, un grup de părinți spune că începe anul școlar protestând pentru dreptul copiilor lor de a merge la școala la care au fost înscriși.
Aceasta este imaginea reală a sistemului. Una este școala din discursurile politicienilor.
Alta este școala văzută de părintele care trebuie să-și trimită copilul de șase ani cu microbuzul într-o altă comună.
Una este educația prezentată în comunicate. Alta este realitatea din teren. Și poate că exact aici ar trebui să înceapă discuția. Nu cu festivități. Nu cu fotografii. Nu cu discursuri.
Ci cu întrebarea simplă: UNDE VOR ÎNVĂȚA COPIII DIN BOBOC ȘI ÎN CE CONDIȚII?
Părinții spun că nu vor scandal. Spun că protestul va fi pașnic. Spun că vor doar să fie ascultați și să primească răspunsuri clare. Este o cerere absolut normală.
Într-o societate normală, părintele nu ar trebui să protesteze pentru a putea discuta cu autoritățile despre copilul său.
Într-o administrație normală, primarul nu ar trebui să fugă de întrebările părinților.
Într-un sistem educațional normal, o decizie care afectează direct copiii ar trebui explicată înainte de a fi pusă în practică, nu comunicată în ultimul moment.
Iar într-o școală normală, interesul copilului ar trebui să fie mai important decât confortul administrativ al celor care iau decizii.
Luni dimineață, în timp ce unii vor deschide anul școlar cu foarfeca pentru panglică și discursul pregătit, la Boboc părinții vor fi în fața școlii.
Și poate că protestul lor spune mai multe despre starea educației decât zece discursuri oficiale.
Pentru că un copil de șase ani nu poate protesta singur. O face părintele lui.
Iar când părintele ajunge să protesteze în prima zi de școală pentru o decizie care îi schimbă copilului școala, transportul și mediul în care va învăța, poate că problema nu mai este la părinte.
Poate că problema este la sistem.
Așteptăm răspunsurile oficiale ale conducerii Școlii Gimnaziale Boboc, Primăriei și Inspectoratului Școlar Județean Buzău privind motivele mutării elevilor, condițiile de la Școala Gimnazială Ion Roșca din Cochirleanca, organizarea transportului și modul în care au fost consultați părinții.
Pentru că, până la urmă, nu vorbim despre 14 locuri într-o statistică. Vorbim despre 14 copii și despre familiile lor.
SCRISOARE PĂRINȚI
“Bună seara! Suntem un grup de părinți din Boboc, județul Buzău, și pe 7 septembrie, începând cu ora 08:00, vom organiza un protest pașnic la Școala Gimnazială Boboc.
Protestul este legat de decizia de a muta copiii care urmau să înceapă clasa pregătitoare la Școala Gimnazială Boboc către Școala Gimnazială Ion Roșca din Cochirleanca.
Suntem aproximativ 14 familii și considerăm că o asemenea decizie, care afectează direct copiii și părinții, nu trebuia luată fără să fim consultați.
Am solicitat explicații Inspectoratului Școlar Județean Buzău, însă vrem ca situația să fie prezentată public și să primim răspunsuri clare.
Vă rugăm să trimiteți mâine un reporter și un cameraman la Școala Gimnazială Boboc, începând cu ora 08:00, pentru a filma și a prezenta situația.
Protestul va fi pașnic. Nu vrem scandal, ci doar să fim ascultați și să se clarifice situația copiilor noștri.
Vă mulțumim!
Părinții copiilor din Boboc
Părinte: “Când am făcut înscriere copiilor pentru grupa pregătitoare am făcut o la școală din Boboc
Joia trecută am aflat că de fapt ei o sa fie duși la Cochirleanca pentru că acolo mai sunt 5 copii de grupa pregătitoare ținând cont că ai noștri sunt 14
Ei o sa fie transportati cu microbuzul scolii amestecați cu cei de clase mari ținând cont că copii sunt mai mulți decât locurile din microbuz. Am fost la domnul director și i am cerut să încerce să îl lase unde le am făcut înscriere și nu este de acord. Am cerut un cadru didactic sau cineva care sa i însoțească în microbuz și ni sa spus că nu există lege în privința asta că domnul șofer este obligat să aibă grijă de ei. Am fost la primărie domnul primar a fugit nu a vrut să stea de vorbă cu noi. Am fost la ISJ și acolo am stat 3 ore doar că să mi se spună că domnul director e în măsura sa decidă!!! La ISJ eram deja așteptate pentru că domnul director are pile bune puse așa cum chiar dansul a spus uneia dintre mame la telefon. Școală unde o sa fie mutați e un focar de infecție
Baia fetelor este la etaj cum urca copilul de 6 ani la etaj sau cine se asigura că nu o sa cadă pe trepte… Când am intrat în școală pur și simplu mirosea a rahat!”
ALT PĂRINTE:
“Acum la noua conducere am fost Și doamna nici nu a stat de vorbă cu noi. Pentru că " are treburi mai importante" ni s a spus de Doamnele de acolo ca e politica din partea directorului pentru că are relații si ne a zis că el afla tot și de bine și de rău. Primarul a fugit! Cum am ajuns la școală dansul a plecat! Dumitru Benone Siriu, asa il cheama pe director…!”
N.R.: Pana la aparitia acestor randuri, nicio institutie implicata in gestionarea acestui caz, careia i-am solicitat un punct de vedere, nu ne-a transmis un raspuns!
REVENIM
Iulian Gavriluță
