Buzăul are o nouă performanță administrativă de pus în ramă: aproximativ 80 de milioane de euro pentru reabilitarea și consolidarea a 30 de blocuri au ajuns în situația de a nu mai putea fi utilizate în cadrul PNRR, pentru că lucrările nu mai pot fi finalizate în termen. Nu vorbim despre 80.000 de lei, nu vorbim despre o bancă ruptă într-un parc și nici despre o bordură pusă strâmb. Vorbim despre aproximativ 80 DE MILIOANE DE EURO. Bani europeni. Bani pentru blocuri. Bani pentru oameni. Și, mai ales, bani pe care administrația locală spune că nu mai are cum să-i folosească în cadrul acestui program.

ȘI ASTA ESTE – NOUL MANTRA AL ADMINISTRAȚIEI?

Explicația este aproape dezarmant de simplă: s-a întârziat cu licitațiile, s-a întârziat cu avizele, au apărut probleme după expertizele tehnice, iar termenul PNRR nu mai poate fi respectat. Din cele 40 de blocuri aflate inițial în program, 10 ar urma să fie finalizate, în timp ce celelalte 30 nu mai pot beneficia de investiția în forma prevăzută prin PNRR.

Și aici apare întrebarea pe care administrația nu o poate îngropa sub încă o explicație tehnică: CINE RĂSPUNDE?

Pentru că atunci când un cetățean întârzie plata unui impozit, statul îi calculează penalități. Când un om întârzie o rată, banca nu îi spune „asta este”. Când o firmă nu respectă un contract, apar penalități, procese, executări și, eventual, faliment.

Dar când administrația întârzie un proiect de zeci de milioane de euro, parcă totul se termină cu un oftat: „asta este”. Nu, domnilor. Nu „asta este”. Asta trebuie explicat.

80 DE MILIOANE DE EURO NU SUNT O „NEȘANSĂ”

Contractul pentru cele 30 de blocuri fusese semnat încă din noiembrie 2022 și avea o valoare de 78,7 milioane de euro fără TVA. La acel moment era prezentat drept un proiect major, destinat atât consolidării la risc seismic, cât și eficienței energetice.

Deci nu vorbim despre o idee apărută ieri. Au existat ani pentru pregătire. Au existat contracte. Au existat proceduri. Au existat proiectanți. Au existat funcționari. Au existat licitații. Au existat avize. Au existat termene.

Și, în final, există acum o întrebare cât se poate de simplă: CUM S-A AJUNS CA O FINANȚARE DE APROAPE 80 DE MILIOANE DE EURO SĂ NU MAI POATĂ FI FOLOSITĂ?

Pentru că aici nu mai este suficient să ni se spună că „au apărut probleme”. Problemele administrative nu apar din senin. Ele au nume, date, documente, semnături și responsabili.

EXPERTIZELE AU DESCOPERIT RISCUL SEISMIC. DAR CÂND?

Administrația spune că expertizele tehnice au încadrat mai multe blocuri în clasa de risc seismic II și că, în consecință, proiectele de simplă renovare energetică au trebuit să fie adaptate pentru consolidare structurală. Perfect. Dacă asta este cauza întârzierilor, vrem să știm exact când au fost făcute expertizele. Când au fost finalizate? Când a aflat Primăria că cele 30 de blocuri necesită consolidare? Când au fost modificate proiectele? Cât au costat expertizele? Cât au costat proiectările suplimentare? Câte luni au fost pierdute? Cine a întocmit documentațiile? Cine a verificat documentațiile? Și, mai ales, DE CE S-A AJUNS ATÂT DE TÂRZIU LA CONCLUZIA CĂ ESTE NEVOIE DE CONSOLIDARE? Pentru că nu putem accepta ca explicația pentru pierderea unei finanțări istorice să fie doar o succesiune de „nu s-a putut”.

CINE PLĂTEȘTE FACTURA?

Aici este partea pe care trebuie să o înțeleagă fiecare buzoian. Cei 80 de milioane de euro nu sunt doar o cifră într-un comunicat. Sunt apartamente care puteau fi reabilitate. Sunt blocuri care puteau fi consolidate. Sunt familii care puteau avea locuințe mai sigure și mai eficiente energetic. Sunt facturi la energie care puteau fi reduse. Și sunt bani europeni care, în loc să intre în economia locală, riscă să rămână doar o promisiune dintr-un contract. Iar dacă pentru finalizarea unor lucrări începute va fi nevoie ulterior de bani din bugetul local sau chiar de noi împrumuturi, întrebarea devine și mai dură:

DE CE SĂ PLĂTEASCĂ BUZOIANUL DE DOUĂ ORI?

O dată prin taxele și impozitele sale și a doua oară pentru a acoperi consecințele unor întârzieri administrative? DIN „CEL MAI MARE CONTRACT” ÎN „NU AVEM CUM”. În 2022, contractul era prezentat ca unul dintre marile proiecte de renovare și consolidare, cu o valoare de 78,7 milioane de euro fără TVA. În 2026, discursul este: „nu avem cum să le terminăm”. Aceasta este diferența dintre fotografia de campanie și realitatea de pe șantier. Pe hârtie, Buzăul era campion. În teren, termenul a devenit adversarul. Iar acum, în loc să discutăm despre 30 de blocuri modernizate, discutăm despre 30 de blocuri care nu mai pot beneficia de finanțarea PNRR în condițiile inițiale.

ȘI ACUM CE FACEM?

Asta este întrebarea adevărată. Nu doar „de ce s-au pierdut banii?”, ci CE URMEAZĂ? Vor fi reluate proiectele pe alte fonduri? De unde vor veni banii? Cât va costa consolidarea celor 30 de blocuri fără finanțarea PNRR? Cine va suporta diferența? Ce se întâmplă cu lucrările deja începute? Ce se întâmplă cu blocurile în care s-a intervenit asupra structurii de rezistență? Există riscul ca locatarii să rămână cu șantiere abandonate? Există contracte care generează penalități? Există bani cheltuiți care trebuie recuperați? Există proiectanți sau constructori care trebuie să răspundă pentru întârzieri? Și există vreo analiză internă serioasă privind cauzele acestui eșec? Pentru că, dacă nu există, atunci avem o problemă mai mare decât cele 80 de milioane de euro. Avem o problemă de administrație.

NU ESTE DOAR DESPRE TOMA

Și să nu facem greșeala să transformăm totul într-o ceartă politică despre Constantin Toma (deși merită!). Primarul are responsabilitate politică pentru administrația pe care o conduce, dar un asemenea proiect nu este făcut de un singur om. În spatele unui contract de aproape 80 de milioane de euro există aparate administrative, direcții, servicii, proiectanți, consultanți, proceduri, comisii, licitații și avize. Dacă s-a greșit, trebuie să aflăm UNDE. Dacă s-a întârziat, trebuie să aflăm CINE. Dacă s-au luat decizii greșite, trebuie să aflăm CINE LE-A LUAT. Iar dacă nimeni nu este responsabil, atunci să ni se explice cum funcționează această administrație în care milioane de euro pot dispărea dintr-un proiect fără ca nimeni să răspundă.

„ASTA ESTE” NU ESTE UN RĂSPUNS

Un primar poate pierde o alegere. Un partid poate pierde puterea. Un consilier poate pierde un mandat. Dar un oraș nu trebuie să piardă 80 de milioane de euro și apoi să primească drept explicație „asta este”. Nu, domnule primar. Nu „asta este”. Este o sumă uriașă. Este un proiect major. Este o promisiune făcută buzoienilor. Este un contract semnat. Este o finanțare europeană. Și este o poveste care trebuie documentată până la ultima licitație, ultimul aviz, ultimul proces-verbal și ultima semnătură. Pentru că 80 de milioane de euro nu se pierd. 80 de milioane de euro SE EXPLICĂ. Iar dacă explicația este că s-a întârziat, atunci trebuie să aflăm cine a întârziat.Dacă explicația este că procedurile au fost greoaie, trebuie să aflăm cine le-a gestionat. Dacă explicația este că expertizele au schimbat proiectele, trebuie să vedem documentele. Dacă explicația este că PNRR-ul a fost prea strict, trebuie să vedem cronologia. Și dacă, la final, se va demonstra că nimeni nu putea face nimic, atunci administrația trebuie să ne arate documentele care demonstrează asta. Până atunci, întrebarea rămâne: 80 MILIOANE DE EURO PIERDUTE?

Sau, mai corect spus: 80 MILIOANE DE EURO PIERDUTE DIN CAUZA UNUI EȘEC ADMINISTRATIV?

Buzăul merită răspunsuri, nu sloganuri. Iar News Buzău va continua să întrebe. Pentru că banii europeni nu sunt ai primarului. Nu sunt ai partidului. Nu sunt ai Primăriei. SUNT BANII BUZOIENILOR.

Iulian Gavriluță - News Buzău