
În Buzău, întrebarea pe care administrația ar trebui să o audă tot mai des este una simplă și incomodă: CÂT NE COSTĂ, DE FAPT, TOATĂ MAȘINĂRIA ADMINISTRATIVĂ ȘI CE PRIMIM NOI, CETĂȚENII, ÎN SCHIMB? Nu vorbim doar despre salariul primarului sau despre indemnizația unui consilier local. Vorbim despre un sistem întreg format din Primărie, Consiliu Local, direcții, servicii, instituții finanțate din bani publici, societăți comerciale aflate sub controlul municipalității, contracte, subvenții, investiții, credite și, sigur, salarii și indemnizații. Iar când pui toate aceste cheltuieli cap la cap, întrebarea devine inevitabilă: este administrația Buzăului eficientă sau doar scumpă?
MILIOANELE DIN BUGET ȘI NOTA DE PLATĂ
Bugetul municipiului Buzău pentru 2026 a ajuns, prin rectificări, la venituri de aproximativ 859,95 milioane de lei și cheltuieli de aproximativ 880,16 milioane de lei, ceea ce înseamnă o diferență de peste 20 de milioane de lei între venituri și cheltuieli. Deficitul nu înseamnă automat că administrația este incompetentă. Uneori, investițiile și mecanismele bugetare explică asemenea diferențe. Dar înseamnă ceva foarte important: banul public trebuie urmărit până la ultimul leu.
CREDITUL NU ESTE CADOU
Municipiul Buzău are și finanțări rambursabile aprobate pentru investiții. Aici apare întrebarea pe care administrația trebuie să o explice foarte clar cetățeanului: CÂT DIN DEZVOLTAREA BUZĂULUI este realizată din bani existenți și cât este realizată din bani împrumutați? Un credit poate finanța o investiție necesară și utilă, dar creditul nu este o donație. Banii trebuie returnați, iar costul lor va fi suportat în timp din bugetele comunității.
ADMINISTRAȚIA NU SE TERMINĂ LA UȘA PRIMĂRIEI
Cetățeanul vede administrația ca pe un singur mecanism, dar în realitate există o întreagă rețea de instituții și societăți aflate în zona administrației locale. Compania de Apă, Trans Bus, Urbis Serv, RAM Termo Verde, Piețe, Târguri și Oboare și alte structuri au propriile bugete, conduceri, angajați și cheltuieli. În spatele fiecărei societăți există bani publici sau bani proveniți din servicii publice, iar aici trebuie să existe transparență totală.
CÂT COSTĂ CONDUCERILE?
Câți oameni sunt plătiți în total în ecosistemul administrației locale? Cât reprezintă salariile? Cât reprezintă indemnizațiile consiliilor de administrație? Cât primesc directorii? Cât se cheltuiește pe consultanță? Cât se cheltuiește pe servicii juridice? Cât se cheltuiește pe promovare și comunicare? Cât se cheltuiește pe evenimente? Și, mai ales, cât produce fiecare structură în raport cu banii pe care îi consumă? Acestea sunt întrebări perfect legitime. Pentru că banii nu sunt ai administrației. Banii sunt ai comunității.
INVESTIȚIA NU ÎNSEAMNĂ DOAR FOTOGRAFIE ȘI PANGLICĂ
În Buzău ne-am obișnuit să vedem proiecte anunțate, inaugurate, promovate și transformate în succes administrativ. Dar administrația trebuie judecată după rezultate, nu după numărul de comunicate. Un trotuar refăcut nu este o minune. O stradă asfaltată nu este un favor făcut cetățeanului. Un parc nu este un cadou personal al administrației. Transportul public nu este o favoare. Apa, canalizarea, salubritatea, iluminatul public, drumurile și curățenia sunt servicii pentru care cetățeanul plătește.
CE PRIMEȘTE BUZOIANUL PENTRU FIECARE LEU?
Aici este adevărata întrebare. Ce primește buzoianul pentru fiecare leu cheltuit? Câți bani merg pe salarii? Câți pe investiții? Câți pe funcționare? Câți pe dobânzi? Câți către societățile municipale? Câți pentru cultură? Câți pentru sport? Câți pentru evenimente? Câți pentru consultanță? Câți pentru avocați? Câți pentru aparatul administrativ? Și cât se întoarce efectiv în viața de zi cu zi a cetățeanului?
ȘI CONSILIUL JUDEȚEAN ARE PROPRIA MAȘINĂRIE
Dacă extindem analiza la nivelul județului, tabloul devine și mai mare. Consiliul Județean Buzău administrează un buget important și o rețea de instituții care acoperă spitale, cultură, asistență socială, educație specială, infrastructură și alte servicii publice. În primul trimestru din 2026, bugetul propriu al județului avea prevăzute venituri de aproximativ 345,7 milioane de lei și cheltuieli de aproximativ 425,88 milioane de lei pentru trimestrul respectiv. Asta înseamnă că și la nivel județean trebuie să existe aceeași întrebare: CÂT COSTĂ SISTEMUL ȘI CE REZULTATE PRODUCE?
NU MAI NUMĂRĂM COMUNICATELE, NUMĂRĂM REZULTATELE
Un oraș nu se măsoară în numărul de comunicate de presă. Nici în numărul de fotografii cu politicieni. Nici în numărul de panglici tăiate. Se măsoară în infrastructură funcțională, servicii publice eficiente, curățenie, transport, școli, spitale, investiții finalizate și bani cheltuiți responsabil. Nu câte proiecte au fost anunțate, ci câte au fost finalizate. Nu câte milioane au fost promise, ci cât au costat efectiv. Nu câți directori există, ci ce rezultate produc directorii.
BANII PUBLICI NU AU CULOARE POLITICĂ
Banii publici nu sunt ai primarului. Nu sunt ai partidului. Nu sunt ai consilierilor. Nu sunt ai directorilor. Nu sunt ai funcționarilor. Sunt ai cetățenilor. Și tocmai de aceea orice administrație trebuie să accepte întrebările incomode.
NOTA DE PLATĂ VINE ÎNTOTDEAUNA
Administrația poate aproba bugete. Poate contracta credite. Poate face investiții. Poate crea societăți. Poate angaja oameni. Poate majora cheltuieli. Poate promite proiecte. Dar nota de plată nu dispare. Ea se mută în taxe, impozite, tarife, dobânzi și în bugetele următorilor ani. De aceea, Buzăul are nevoie de o contabilitate publică făcută pentru cetățean. Un bilanț simplu și transparent cu salarii, indemnizații, consilii de administrație, societăți comerciale, subvenții, consultanță, avocatură, evenimente, publicitate, investiții, credite, dobânzi, datorii și rezultate.
ÎNTREBAREA CARE TREBUIE PUSĂ
Nu mai este suficient să întrebăm cât costă administrația Buzăului. Trebuie să întrebăm dacă merită cât costă. Iar dacă răspunsul este DA, administrația trebuie să demonstreze cu cifre. Dacă răspunsul este NU, atunci cetățeanul are dreptul să întrebe de ce plătește atât de mult pentru atât de puțin. Pentru că asta nu este politică. Este aritmetică. Iar când vine vorba despre bani publici, aritmetica poate fi mai dură decât orice editorial.
