Viceprim-ministrul Tanczos Barna a anunțat că va face demersuri la Comisia Europeană pentru ca ursul brun să nu mai fie specie strict protejată, după modelul adoptat deja pentru lup.

Așteaptă sprijin și din partea altor state membre care ar putea susține inițiativa. Organizațiile de mediu acuză însă autoritățile că preferă măsuri reactive, precum împușcarea, în detrimentul prevenției pe termen lung.

Corespondent PROTV: „Mă aflu în pădurea de pe Tâmpa, aflată foarte aproape de centrul Brașovului. Avem câțiva urși care trăiesc aici, unii tineri, de 2-3 ani, și cel puțin o femelă cu pui. Deseori ajung și pe stradă, printre case și blocuri, unde există coșuri de gunoi descoperite, care atrag animalele în oraș. Mulți localnici solicită măsuri de urgență, iar situația este similară în alte locuri din țară. Legea care a dublat cotele de prevenție la urs nu este promulgată, iar președintele Nicușor Dan a trimis-o la Curtea Constituțională, pe motiv că ar încălca Directiva Habitate. În aceste condiții, viceprim-ministrul Tanczos Barna ar vrea să se folosească de precedentul unei alte specii, lupul, care nu mai este acum strict protejată, și spune că va cere ajutor de la Bruxelles, pentru ca ursul brun să nu mai fie nici el pe această listă. Pe de altă parte, în România deja se vânează urși, iar legea permite împușcarea sau eutanasierea imediată a exemplarelor care fac probleme în localități. De la începutul anului, 34 de exemplare au fost sacrificate în intervenții de urgență, ultimul fiind aseară, la Râșnov. Tanczos Barna susține că a redactat deja o scrisoare către comisarul european pentru mediu și că acum strânge susținători din rândul statelor membre. Potrivit ultimelor date publicate de Comisia Europeană, ursul brun este prezent în 29 de țări de pe continent.”

ARGUMENTE IMPOTRIVA INITIATIVEI

Organizațiile de mediu (precum WWF-România și Greenpeace) și numeroși experți se opun ferm inițiativei lui Tánczos Barna. Ei susțin că modificarea statutului de protecție nu rezolvă problema reală și aduc următoarele contraargumente principale:📑 Principalele contraargumente ale experțilorÎncurajarea vânătorii de trofee: Coborârea nivelului de protecție riscă să redeschidă vânătoarea comercială pe bani. Vânătorii vor viza exemplarele mari, dominante (urșii de trofeu), lăsând neatinse exemplarele tinere sau habituate care intră de fapt în sate.Lipsa datelor științifice reale: Recensământul populației de urși este puternic contestat. Activiștii acuză că cifrele oficiale sunt adesea supraestimate prin raportări duble de către asociațiile de vânătoare, neexistând studii genetice riguroase pe termen lung pentru a justifica eliminarea în masă.Declinul ireversibil al speciei: Modificarea statutului și introducerea unor cote mari de eliminare, fără criterii clare bazate pe exemplare problematice, pot duce rapid la periclitarea din punct de vedere genetic și la declinul drastic al populației de urs brun.Ignorarea cauzelor reale (distrugerea habitatului): Urșii coboară în localități nu doar pentru că s-au înmulțit, ci pentru că pădurile lor sunt fragmentate de defrișări, extinderea haotică a turismului și lipsa hranei naturale (cum ar fi fructele de pădure, culese industrial).Soluțiile moderne de coexistență funcționează: ONG-urile subliniază că atacurile pot fi prevenite eficient fără uciderea animalelor, prin montarea obligatorie de garduri electrice, containere de gunoi anti-urs, utilizarea câinilor de pază specializați și aplicarea de amenzi aspre pentru turiștii care hrănesc urșii.Legislația actuală oferă deja soluții: Directiva Europeană privind Habitatele permite deja autorităților din România să intervină rapid și să elimine (prin relocare sau împușcare) urșii agresivi sau periculoși care intră în comunități. Problema este implementarea defectuoasă a acestor derogări la nivel local, nu statutul european al speciei.

SURSE: StirileProTv, WWF-România și Greenpeace