Buzăul nu e un județ obișnuit. E un laborator. Un model de manual pentru ceea ce politologii numesc „capturarea statului" la nivel local — acea stare în care granița dintre administrație publică, afaceri private și instituții de control devine atât de permeabilă, încât devine invizibilă. Iar Buzăul are ceva în plus față de alte județe: o tradiție documentată, cu dosar penal, cu condamnări, cu prescripții și cu succesori care au învățat lecțiile predecesorilor.
Înainte să vorbim de prezent, trebuie să vorbim de trecut. Pentru că în Buzău, prezentul se construiește pe temelie.
Lecția Boșcodeală: cum se face, cum se prinde, cum se scapă
Constantin Boșcodeală a condus Municipiul Buzău timp de aproape douăzeci de ani, din 1996 până în 2016. Cinci mandate. Un record de longevitate în administrația locală românească (?!). A condus și organizația județeană PSD Buzău din 2010. Omul care controla tot.
În 2013, procurorii DNA l-au trimis în judecată acuzându-l că a acordat ilegal din bugetul local peste 1,6 milioane de lei către Fotbal Club Gloria Buzău — un club la care primarul era acționar în calitate de persoană fizică. (Stirile ProTV). Aici sunt multe de discutat (cine era în spate, care era tot adevărul, ce se urmărea, pe cine a suparat Boșco, etc…). Tiparul e clasic și emblematic: bani publici direcționați spre o entitate privată în care primarul avea interes direct.
Condamnat inițial la cinci ani cu executare, Boșcodeală a primit definitiv trei ani cu suspendare de la Curtea de Apel Brașov și a pierdut dreptul de a ocupa funcția de primar pentru cinci ani. (Adevărul).
Al doilea dosar — Orizont, pentru preluarea ilegală a 33 de hectare de teren cu un prejudiciu de peste 24 de milioane de lei — s-a încheiat prin prescripție la Tribunalul Dâmbovița (iarași “celebra Dâmbovița”!) - (Evenimentul Zilei)
Morala lecției Boșcodeală, pe care orice succesor în Buzău a putut-o studia cu atenție: poți conduce un oraș două decenii, poți fi trimis în judecată de DNA pentru bani publici direcționați spre propriile afaceri, poți fi condamnat definitiv — și tot scapi cu suspendare. Al doilea dosar se prescrie. Nimeni nu merge la pușcărie. Sistemul absoarbe și continuă.
Constantin Toma, zis și “Faliment” - actualul primar, a preluat mandatul exact după plecarea lui Boșcodeală.
A preluat și orașul. Și, după cum vom vedea, și metodele.
PSD Buzău și-a schimbat arhitectura puterii județene…au apărut fisuri în cel mai dur bloc social-democrat din țară (tot în urma trădărilor “tradiționale” din PSD!) și s-au promovat mulți, mai mult sau mai puțini merituoși!
O corecție importantă pe care orice analiză serioasă trebuie să o facă: Constantin Toma nu conduce organizația județeană PSD. El este primar al municipiului Buzău și, cel mult, lider al organizației municipale (“încă!”). Președintele PSD Buzău — organizația care controlează județul — este deputatul Romeo Lungu, ales în unanimitate la Conferința Extraordinară din mai 2025, după demisia lui Lucian Romașcanu, plecat la Curtea de Conturi Europeană pe un salariu de aproape 30.000 de euro lunar. (Gândul)
Romașcanu (din umbră supervizat total de Marcel Ciolacu!) a lăsat în urmă o organizație de excepție: PSD Buzău controlează aproape 77 din cei 87 de primari din județ (Ziare) — cea mai completă dominație politică locală din România.
Romeo Lungu e acum șeful acestei mașinării. Toma e unul dintre cei mai importanți pioni ai ei și “tupeistul numarul unu” (câteodată este incredibil cum acest mitoman păcălește fraierii de la nivel național...politicieni, ziariști, profesori, academicieni, oameni de afaceri, etc...)!
Ciolacu e noua față a puterii județene. Toți trei formează un triunghi de putere perfect funcțional (mai puțin în ultima perioadă, datorită felului de a fi conflictual și narcisist al celui mai slab și mincinos primar – Toma Faliment!).
La victoria din decembrie 2025, Ciolacu i-a mulțumit explicit primarului Toma și a declarat că va ține la parteneriatul dintre Consiliul Județean și Primăria Municipiului Buzău pentru proiectele majore stabilite împreună. (Digi24).
Proiectele anunțate sunt colosale (multe aberații aparțin doar lui Toma!): un Spital Municipal modern, extinderea Aerodromului Boboc într-un aeroport comercial regional, un sistem de irigații pe 20.000 de hectare și centura Buzău. (Ziarul Bursa) Sute de milioane de euro în contracte viitoare. Cine le va câștiga?
Mulți și deloc mărunți (de fapt, cu mici excepții, sunt interfețele lui Faliment)
Azi despre - C. M.: omul care nu există — dar câștigă tot în Buzău!
În acest peisaj de putere politică concentrată intră C.M. — patronul grupului W…C, cel mai activ contractor public din Buzău și, simultan, cel mai invizibil om de afaceri local ("un mediocru și un îngâmfat" - după cum îl descriu apropiații!).
W…C G. S. SRL și W…C B. D. Construct SRL au contracte cu aproape toate instituțiile publice importante din Buzău: primării, școli, DGASPC, stadionul municipal, Spitalul Județean de Urgență. Cifra de afaceri a W…C G. S. a depășit 26 de milioane de lei în 2024. Sunt băieții aia care "se pricep la toate și la nimic!"
C.M. nu apare public niciodată (pe vremea lui Boșco a fost printre primii care și-a construit ilegal o vila, într-un loc ferit, undeva pe la Parcul Tineretului! Și ilegalitățile nu s-au oprit…din contră!).
Administratoarea oficială a primei firmei este U. V. — exact același tipar pe care procurorii buzoieni l-au documentat la grupul Troia: omul real din spate, fațade juridice în față.
Iar apoi a venit tranzacția care a scos totul la suprafață.
Complexul Hadar Chalet — fosta cabană de vânătoare a lui Ceaușescu din zona Siriu-Harțagu ("moșită" de Ion Vasile, Gelu Voican Voiculescu și Haissam), cu piscină, teren de tenis, heliport și zeci de hectare de pădure — a fost administrat de familia Toma (fetele lui – cele recunoscute legal!) până în ianuarie 2026 și vândut lui C. M., patronul grupului W…C. (Romania TV). De fapt, “rețeta lui Faliment" e una singură: se împrumută – fonduri UE, naționale sau locale și dispare ca măgarul în ceața falimentului sau a insolvenței! La final, prin interpuși, (tot el finanțează licitațiile cu dedicație) rămâne în posesia bunului executat! Nimic nu se pierde, totul se transformă!
Prețul de listare: circa un milion de euro. Prețul real al tranzacției: confidențial.
Mai multe voci din mediul imobiliar buzoian ridică semne serioase de întrebare față de prețul de listare: Reflecta valoarea reală a proprietății? Se pare că suma exactă din contractul de vânzare-cumpărare și declarația la ANAF nu au fost solicitate public de nicio autoritate până în prezent (firma angajată de Faliment și fiicele este una “specializată" în astfel de “suveici” și inginerii financiare, fiind susținută de foști și actuali lucrători din Servicii!).
Investigația Cutia Neagră a numit situația direct: "suspectă de a fi penală".
Legea interzice explicit situația în care membrii familiei persoanelor cu putere de decizie care au un interes financiar legat de contractanții instituției. Adică: Toma a dat bani publici grupului W…C, iar W…C a dat bani familiei Toma prin tranzacția imobiliară. (Romania TV)
Nimeni nu a sesizat ANI. Niciun dosar nu a fost deschis. Mafia din Buzău funcționează la turație maximă!
Doru de la Troia: modelul deja dovedit de procurori
C. M. nu e fenomen izolat. Eleodor Răileanu, zis „Doru de la Troia" (de care și Grupul de Investigații Media Buzău s-a ocupat în special!), controlează de peste 15 ani grupul de companii Troia (de la legaturile “primei Troia” cu libanezii și palestinieii dubioși și până la reprezentanți ai “Mitrei” de la Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei - școliți la “imobiliare Onțanu – Sector 3 – București”), conectat la afacerile cu bani publici din județul Buzău încă din 2008, cu relație specială cu primarul Toma.
La finele lui 2025, Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău l-a trimis în judecată pentru evaziune fiscală pe 8 ani, cu un prejudiciu de 3,1 milioane de lei. Anchetatorii au pus sechestru pe 25 de imobile. (Romania TV)
Când a aflat că e inculpat, Răileanu (din Oreavu - Buzău) a recurs la o singură strategie: dreptul la tăcere. (Romania TV)
Și el a dispărut din acte dar nu din afaceri, trecând firmele pe fețe juridice, inclusiv cetățeni străini. Același tipar ca la W…C. Aceeași școală!
La departamentul contabil al companiei Troia lucrează soțiile celor mai importanți preoți din județul Buzău, iar milioane de euro fără licitație din banii Arhiepiscopiei Buzăului și Vrancei au alimentat conturile companiei. (Romania TV)
Conexiunea biserică-afaceri-stat-politicieni e completă. Și ea funcționează în Buzău de ani buni, la vedere, fără ca nimeni să o deranjeze (Reamintim…încă de la Revoluție și Mineriadă, Buzăul e centrul mafiei naționale, unde încă mai sunt datorii de plătit. Aici în afară de noi și alții puțini cutezători, nimeni nu vorbește – OMERTA. Aici nu intră nici RECORDER, RISE PROJECT, DNA, DIICOT, etc…).
Instituțiile de “trei litere”: ce știu și totuși de ce tac?
Aceasta este întrebarea pe care niciun jurnalist local nu și-a permis să o pună direct. Noi o punem acum.
Buzăul are Inspectorat de Poliție Județean, Parchet pe lângă Tribunalul Buzău, Serviciu Județean Anticorupție al MAI, și — cel mai important — este în raza de acoperire a structurilor teritoriale (regionale) SRI și DNA Ploiești, circumscripția judiciară căreia îi aparține.
Întrebarea nu e retorică: cum este posibil ca într-un județ de dimensiunea Buzăului, cu o concentrare de putere politică și economică atât de vizibilă, cu tranzacții imobiliare între contractori publici și familia primarului documentate de televiziuni naționale, cu un contractor trimis în judecată pentru evaziune pe 17 ani, cu un fost primar condamnat definitiv — cum este posibil ca nicio instituție de control să nu fi deschis un dosar care să privească prezentul, nu trecutul?
Există trei răspunsuri posibile.
Primul: instituțiile nu știu. Imposibil, dat fiind că informațiile sunt publice și mediatizate la nivel național.
Al doilea: știu, dar dosarele sunt în lucru și nu au ajuns la faza publică. Posibil — și dacă e cazul, cu atât mai bine.
Al treilea: știu, dar nu acționează.
Acesta e răspunsul pe care experiența românească cu astfel de cazuri îl sugerează ca cel mai probabil.
Un precedent buzoian este relevant: un om de afaceri local a fost trimis în judecată de DNA Constanța după ce a pretins bani afirmând că are influență asupra unor funcționari ANAF și a unor lucrători din Serviciul Român de Informații din Buzău. (Opiniabuzau). Cazul s-a terminat cu achitare. Dar el demonstrează că în Buzău circulă, sau au circulat, narațiuni despre influențe la instituțiile de forță — narațiuni suficient de credibile pentru a fi monetizate.
Firmele de pază și securitate, prin natura lor, au o relație organică cu structurile de ordine publică. O firmă de pază cu contracte la spital, stadion și primărie — toate obiective sensibile din perspectiva securității — nu poate funcționa ani de zile fără ca structurile locale SRI să o cunoască bine, să fi evaluat-o și, implicit, să o fi validat sau tolerat. Aceasta nu e o acuzație la adresa SRI. E o constatare despre cum funcționează sistemul. Și ridică o întrebare legitimă: ce știe SRI Buzău despre C. M., Răileanu & Co și de când știe?
Sunt mai tari rezerviștii SRI (cu dosare sănătoase în fosta Securitate) decât activii?
DNA Ploiești — structura teritorială care acoperă Buzăul — are un precedent direct în zonă: procurorii anticorupție au extins urmărirea penală față de 27 de oameni de afaceri din Buzău care beneficiaseră de serviciile unor angajate AJFP Buzău ce le țineau contabilitatea privat, în timp ce atribuțiunile lor de serviciu erau să controleze aceste firme (Opiniabuzau). Deci DNA Ploiești știe să lucreze dosare buzoiene. Le lucrează selectiv? Sau nu au primit sesizări?
Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău a trimis în judecată grupul Troia. A deschis ceva legat de W…C? Dacă da — de ce nu știm? Dacă nu — de ce nu?
Bolojan a căzut. Ecuația se reconfigurează…mafia se regrupează!
Pe 5 mai 2026, Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură inițiată de PSD și AUR, cu 281 de voturi — cel mai mare număr de voturi din istoria parlamentară a României pentru o moțiune de cenzură. (Tvrinfo)
Relevanța pentru Buzău este directă. Bolojan era prieten declarat cu Toma — o relație discretă care lega un primar PSD de un premier PNL, dincolo de granițele partidelor. Prietenie utilă pentru ambii. Acea umbrelă politică la nivel de premier a dispărut acum. PSD se întoarce la putere.
Războiul dintre facțiunile din PSD Buzău este “joc de glezne” și “ceață”?
Grupul W…C are contracte la Spitalul Județean. Noul spital municipal e în planul pricipalilor factori de decizie. Aeroportul regional e în plan. Irigațiile pe 20.000 de hectare sunt în plan. Centura rutieră e în plan. Sute de milioane de euro în contracte care urmează să fie semnate.
C. M. — invizibilul — stă și el undeva și face planuri sau e sluga perfectă, de moment?
Concluzie: un județ în care nu are curaj “să intre încă nimeni”, sau totul e…în așteptarea unui dosar?
Buzăul are o structură de putere unică în România: dominație politică e aproape totală, o rețea de afaceriști cu contracte publice repetate și un singur dosar penal deschis — la Troia, nu la W…C!
Buzăul are, de asemenea, o tradiție: primarul anterior a fost condamnat definitiv pentru bani publici direcționați spre propriile afaceri. Urmașul său administrează și uzează același tip de relații — afaceriști cu contracte publice, tranzacții imobiliare cu familia primarului, saloane de evenimente „oficioase" (fără aprobări și certificate de la ISU și alte instituții de prevenire!)— funcționează la vedere, documentate de televiziuni naționale, fără nicio reacție instituțională. Apropo de “saloanele” (Salonul Glamour (Enjoy Glamour Imperial) din oraș ce aparțin aceluiași de la W…C: toate întrunirile, culmea, ale PSD-ului și ale altor instituții subordinate lui Faliment se țin acolo, dar nimeni nu crede că un nou COLECTIV se poate întâmpla în locație, neavând absolut nicio aprobare legală, nici o ieșire de siguranță, funcțională sau altceva de acest gen, după cum spun unele surse! Inconștiență? Prostie? Sau…să fie soarta?
Se vehiculează faptul că o parte semnificativă a evenimentelor oficiale ale instituțiilor publice locale se desfășoară în această locație. Dacă informația se confirmă, trebuie clarificat dacă serviciile au fost contractate prin proceduri transparente sau prin achiziție directă.
Cât timp mai durează tăcerea instituțiilor? Cine protejează această tăcere și de ce?
Acestea sunt întrebările la care Buzăul merită răspunsuri.
Investigația continuă.
Grupul de Investigații Media Buzău
