Matei Udrea: Am făcut interviul cu comandorul Mihai Ghibu luni. Doar câteva zile mai târziu, o dronă rusească încărcată cu explozibil a lovit Galațiul fără ca Armata română să reacționeze altfel decât prin comunicate. Citiți mai jos un dialog care ar trebui să tragă alarma în imensul aparat birocratic de la MApN și printre politicieni.
Armata României bate pasul pe loc. Deşi invazia rusă în Ucraina a început în februarie 2022, acum aproape patru ani şi jumătate, în acest interval nu s-a certificat nici măcar o singură nouă capabilitate NATO, ceea ce înseamnă că forţa combativă a Armatei n-a crescut în acest interval, mi-a explicat fostul comandant al Forțelor Navale de Operațiuni Speciale al Armatei române.
Comandorul Ghibu este unul dintre cei mai apreciați și respectați ofițeri în rândurile trupelor de elită românești. Încearcă să-și măsoare cuvintele, să fie cumpătat, să arate părțile bune și părțile rele, să apere Armata. Se simte că este încă foarte implicat, deși acum e trecut în rezervă.
Dar tocmai de aceea consideră că e cinstit să spună ce nu merge, ce subminează din interior capacitatea de luptă. În Armată, spune comandorul Ghibu, cuvântul „transformare“ dă transpiraţii reci pentru că acest concept presupune o reformă profundă. Sistemul actual - pauşal, cum îi spune interlocutorul - permite ca toată lumea să fie plătită la fel, indiferent ce face, dacă are ori nu are misiuni. Acest lucru permite apariţia unui „duşman din interior“, pentru că oamenii au tendinţa să fugă din unităţile care au misiuni în cele care nu au aşa ceva, ştiind că oricum sunt plătiţi toţi la fel.
E nevoie de o reformă profundă a acestui sistem, astfel încât militarii să fie plătiți în funcție de performanță și de activitate. Din nefericire, toată lumea fuge de această reformă. Nici politicienii, nici cei din MApN nu îndrăznesc să schimbe ceva.
Programul SAFE în sine este foarte important, dar departe de a fi suficient, mai spune interlocutorul. Trebuie pus în mişcare un întreg mecanism complex, pentru că achiziţiile de armament trebuie făcute până la sfârşitul lui 2030 (ca să nu fie pierduţi banii). În paralel, trebuie deja pregătit şi instruit personalul, legislaţia trebuie adaptată şi, de asemenea, cumpărate echipamentele adiţionale.
În caz contrar, sunt şanse mari ca armamentul cumpărat prin SAFE, cu foarte multe miliarde de euro, să rămână în depozite şi să se uzeze moral până când România îşi va fi pus la punct restul infrastructurii.
Extrem de gravă este lipsa de coeziune internă a ţării. Armata şi populaţia se percep ca două entităţi separate, iar identitatea naţională a fost dusă în derizoriu în aşa măsură, încât azi nu mai poţi spune acest lucru fără să fii considerat extremist. Lipsa identităţii naţionale face imposibilă supravieţuirea naţiunii, atrage atenţia ofiţerul.
Acum, câteva considerații personale.
Parțial, acest lucru (faptul că Armata și populația se percep ca fiind entități separate) observat de fostul comandant FNOS avea să se confirme vineri, pe rețelele de socializare, când foarte mulți români s-au simțit din nou neprotejați de Armată. Armata ratează și această misiune de a ne apăra de atacurile rusești, așa cum o ratase și pe cea a campaniei de vaccinare în pandemie - nu înainte însă ca să-și imunizeze prioritar angajații și rudele lor în centre secrete.
Primul Război Mondial s-a încheiat în 4 ani și 4 luni. Războiul din Ucraina ajunge curând, și el, la acest interval de timp. Cu toate acestea statul român - politicienii, aparatul birocratic, Armata - n-a fost capabil încă să pună pe picioare un sistem defensiv antidronă care să-i protejeze locuitorii.
Tehnologia se găsea, know-how-ul se găsea, informațiile s-ar fi găsit. În loc să fie contactați ucrainenii, să li se ceară ajutorul pentru a crea și noi un sistem ieftin și eficient anti-dronă, autoritățile au preferat să nege existența pericolului, apoi să-l minimalizeze și, în continuare, să răspândească un nelămurit sentiment de ostilitate față de Ucraina care ne protejează ținându-i în loc pe ruși.
În Armata română nu sunt însă toți la fel, dovadă stând interviul de mai jos. Comandorul Mihai Ghibu, dar și alții, își iubesc cu adevărat țara și meseria și își fac datoria să atragă atenția că Armata are probleme care trebuie rezolvate cât mai repede.
Matei Udrea (facebook)
Interviul, in LINK
FOTO: Comandorul Mihai Ghibu în 2013, în misiune în Afganistan.
