Ministerul Muncii a reacționat vineri, 24 aprilie, după apariția în spațiul public a unui presupus draft al noii legi a salarizării, precizând că documentele vehiculate „nu provin de la instituție” și nu reprezintă o variantă oficială. Instituția subliniază că niciun proiect nu a fost făcut public până în prezent și că forma finală va fi prezentată doar după validarea politică și în cadrul procedurilor legale de transparență. „Având în vedere informațiile vehiculate recent în spațiul public referitoare la proiectul de lege a salarizării unitare, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale atrage atenția că documentele care circulă nu provin de la instituția noastră și nu reprezintă o formă oficială.  Ministerul Muncii nu a făcut public niciun proiect de act normativ privind legea salarizării unitare.

În momentul în care va exista o variantă agreată de toți decidenții politici, proiectul de lege va fi prezentat în mod transparent și supus procesului legal de consultare publică”, a transmis instituția, pe Facebook. Proiect finalizat, dar încă nepublicat Miercuri, cu o zi înainte de a-și depune demisia, ministrul Muncii declara că legea este finalizată și dispune de toate avizele necesare, inclusiv analiza impactului bugetar realizată de Ministerul Finanțelor. Publicarea pentru dezbatere ar urma să aibă loc la începutul săptămânii viitoare.

Noua lege a salarizării este un jalon asumat de România prin PNRR și vizează reformarea sistemului de salarizare din sectorul public. Proiectul este elaborat de un grup de lucru format din reprezentanți ai Guvernului, Ministerului Finanțelor, Ministerului Muncii și Cancelariei, cu sprijinul Băncii Mondiale, care oferă consultanță tehnică. Vezi și Legea Salarizării. Cum se vor calcula salariile bugetarilor: Decuplarea de salariul minim și ierarhia veniturilor în sectorul public

 Ce schimbări sunt pregătite

 Unul dintre scenariile principale prevede o ierarhizare a salariilor pe o scară de la 1 la 8, unde nivelul cel mai înalt va fi ocupat de funcția de Președinte al României. Cea mai importantă modificare tehnică este decuplarea grilelor salariale de salariul minim pe economie. Florin Manole a explicat că, deși referențialul va fi comparabil ca valoare cu salariul minim, se va introduce un „indice de referință” separat. „Este un mod de a decupla Legea salarizării de eventualele, legalele, anticipabilele creșteri ale salariului minim. Sigur că asta fără ca în administrație să existe cineva care să câștige sub salariul minim. (...) Referențialul nu va fi salariul minim, ci un indice comparabil”, a precizat ministrul.

Ministru: Discuțiile sunt avansate Posibile creșteri, dar și tăieri

Deși proiectul promite o ierarhizare mai echitabilă, viziunea Executivului include și măsuri care ar putea fi considerate nepopulare. Premierul Ilie Bolojan a declarat recent că noua lege trebuie să fie un instrument de corecție pentru sectoarele unde s-au înregistrat creșteri nejustificate. „Mi-aş dori să avem o lege a salarizării în care să văd creşteri de salarii acolo unde trebuie. Dar poate să vedem şi tăieri de salarii acolo unde s-a sărit peste cal. (...) Probabil că intrarea ei în vigoare se va face etapizat”, a afirmat premierul Bolojan.

Șeful Guvernului a recunoscut dificultatea implementării unor reduceri de venituri, menționând că determinarea politică pentru astfel de „corecturi în sens negativ” a fost istoric scăzută în ultimele decenii.

Premierul Bolojan, despre legea salarizării: „Da, va trebui s-o facem.”

În ianuarie 2026, în instituțiile și autoritățile publice din România erau ocupate 1,28 milioane posturi. Comparativ cu luna precedentă, numărul angajaților a crescut ușor, cu 1.510 posturi. Totuși, raportat la ianuarie 2025, se observă o scădere semnificativă, de 32.203 posturi. Cea mai mare parte a angajaților se regăsește în administrația publică centrală, unde erau ocupate 816.514 posturi, reprezentând peste 63% din total. Comparativ cu anul anterior, acest segment a înregistrat o reducere de 25.750 de posturi. Dintre acestea, 601.747 de angajați lucrau în instituții finanțate integral de la bugetul de stat, cu 20.516 mai puțini decât în ianuarie 2025. Datele sugerează o ajustare a aparatului administrativ central, în special în instituțiile dependente direct de bugetul public.

SURSE: Digi24, Economedia, Bugetulro, Gov.ro