Într-o perioadă în care laptopurile, tabletele și inteligența artificială sunt tot mai prezente în educație, tot mai mulți se întreabă dacă scrierea de mână mai are vreun rol în școală, scrie The Conversation.
De-a lungul timpului, scrisul de mână a fost strâns legat de procesul de învățare. În prezent, elevii și studenții alternează între caiete și dispozitive digitale, însă studiile sugerează că aceste metode nu au același impact asupra memoriei, mai arată The Conversation.

Cercetările au arătat că studenții care își iau notițele de mână reușesc să răspundă mai bine la întrebări analitice decât cei care tastează pe laptop. Alte studii indică faptul că informațiile scrise manual sunt reținute mai mult timp decât cele tastate.

De asemenea, utilizarea AI-ului încă din etapa de redactare a unui text poate reduce capacitatea elevilor de a-și aminti informațiile, comparativ cu situația în care aceștia își construiesc singuri ideile.

Abilitatea pe care omenirea s-a bazat milenii întregi, tot mai rară în rândul generației Z
Textele scrise de mână pot avea un vocabular mai bogat
Un experiment realizat cu studenți care au scris atât texte de mână, cât și texte la calculator a arătat diferențe interesante. Deși structura și organizarea textelor au fost similare în ambele cazuri, lucrările scrise de mână au prezentat o diversitate lexicală mai mare. În schimb, textele tastate au avut un vocabular mai limitat.

Aceste rezultate sugerează că procesul de scriere manuală poate încuraja o exprimare mai variată și mai atentă.

Trecerea către mediul digital a schimbat modul în care oamenii scriu. Tastarea implică o interacțiune diferită cu textul. Utilizatorul scrie pe tastatură, dar urmărește textul pe ecran. Asta înseamnă că procesul are loc în două spații distincte.

În schimb, scrierea de mână are loc într-un singur spațiu: pe hârtie. Această diferență influențează modul în care oamenii planifică, redactează și revizuiesc textele. Din acest motiv, scrierea pe tastatură trebuie și ea învățată și exersată, la fel ca scrierea de mână.
Echilibrul între scrierea manuală și cea digitală
Specialiștii susțin că soluția nu este renunțarea la tehnologie, ci găsirea unui echilibru între metodele tradiționale și cele digitale. Scrisul de mână are un rol important în dezvoltarea abilităților cognitive și lingvistice, în timp ce competențele digitale devin esențiale într-o lume dominată de tehnologie.
Prin urmare, în școli ar trebui încurajată folosirea ambelor metode, astfel încât elevii să beneficieze atât de avantajele scrisului de mână, cât și de cele ale instrumentelor digitale.

Ziua Internațională a Scrisului de Mână
Ziua Internațională a Scrisului de Mână nu a fost aleasă întâmplător. Ea are o poveste și o semnificație. Cum mai stăm cu scrisul de mână? Ce sau cine ne oprește să scriem de mână? Mai știm să scriem de mână?
Ziua Internațională a Scrisului de Mână este marcată în fiecare an pe 23 ianuarie, zi care nu e întâmplător aleasă.

În această zi s-a născut John Hancock (1737), una dintre cele mai proeminente figuri ale Revoluției Americane, faimos pentru semnătura sa mare, clară și elegantă de pe Declarația de Independență a SUA.

Într-atât, încât numele său a devenit chiar sinonim cu termenul „semnătură” în engleză. Hancock era președintele celui de-al Doilea Congres Continental atunci când a fost semnată Declarația de Independență a SUA.

„Vreau ca regele George să poată citi fără ochelari”
El a fost primul care a semnat documentul.

Semnătura sa, mare, clară, cu ornamente, tronează sfidător pe document, ocupând un spațiu generos, mai mare decât orice altă semnătură.

De ce nu ar trebui să renunțăm la scrisul de mână în școli
Abilitatea pe care omenirea s-a bazat milenii întregi, tot mai rară în rândul generației Z
Legenda spune că, în timpul semnării, el ar fi spus ceva de genul „Vreau ca regele George să poată citi fără ochelari” și, chiar dacă nu poate fi probată, ea este trecută și în manualele școlare și circulă ca legendă populară.

Semnătura era un gest de curaj civic
Semnătura sa a fost interpretată ca un gest de sfidare a Coroanei Britanice, de asumare a puterii politice – dacă revoluția eșua, semnatarii riscau spânzurarea.

În epocă, ea s-a impus ca un substantiv comun: „semnătură”: „Put your John Hancock here” însemna „semnează-te aici”.

Pe la începutul secolului XX, „John Hancock” devenise deja un idiom. Toată lumea știa de sensul său.

Semnătura, scrisă de mână, era simbolul curajului civic. Cu timpul, acest sens s-a pierdut.

Scrisul și timpul
Iată, prin urmare, că ziua de 23 ianuarie semnifică ziua în care ne amintim de importanța scrisului de mână.

Este ziua în care ne reamintim să trăim lent, să măsurăm secunda în litere scrise frumos, cu mâna, poate, de ce nu, cu un stilou, alături de care să stea un toc cu cerneală.

Scrisul de mână ar putea să fie în pericol din cauza preferinței pentru tastarea mult mai comodă și mai rapidă. De asta este extrem de important să ne luăm timp și să scriem.

Să ne amintim că nu e totul urgență și că lumea va continua să existe și fără sentimentul panicard al acesteia.

Unele școli acordă o importanță specială scrisului. Altele, nu
Scrisul de mână, se știe, activează mai multe zone din creier decât tastarea.

Scrisul de mână ajută la reținerea informației atunci când învățăm.

Sistemele de educație elevate (Școala Finlandeză, de exemplu) acordă o importanță deosebită scrisului de mână, prețuind relațiile neuronale care se creează atunci când scriem.

Scrisul de mână înseamnă înțelegere, transmitere de informații și de cunoștințe, un act politic, un gest de dominare, o formă de artă (caligrafia).

Grigore Antipa și scrisul de mână
Scrisul de mână vorbește despre corp, despre ținută, despre suflet.

Chiar dacă această zi nu este marcată de ONU, ea este sărbătorită prin ateliere de caligrafie, campanii educaționale, provocări simple: scrisul unei scrisori de mână.

Cu această ocazie, Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” prezintă primul regulament al instituției, scris chiar de mâna lui Grigore Antipa în 1908.

SURSE: The Conversation, Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Mediafax