Potrivit Camerei Deputatilor, parlamentarul USR Buzau – Marius Alecsandru, alaturi de alti alesi, a depus la Parlament un Proiect legislative ce vizeaza ‘obligatia ca toti furnizorii de reţele și servicii de comunicaţii electronice sa aplice aceeasi metoda de conversie valutară la emiterea facturilor”.
EXPUNERE DE MOTIVE
la propunerea legislativă pentru modificarea şi. completarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr.111/2011 privind comunicațiile electronice
I. DESCRIEREA SITUAŢIEI ACTUALE
În prezent, furnizorii de reţele și servicii de comunicaţii electronice aplică metode diferite
de conversie valutară la emiterea facturilor către utilizatorii finali, în situaţiile în care tarifele
contractuale sunt exprimate în euro.
Deşi plata se realizează în lei, nu există o reglementare expresă care să impună un criteriu
unitar privind cursul de schimb valutar aplicabil. În consecinţă, fiecare operator stabilește prin
propriile condiţii comerciale interne modalitatea de conversie, ceea ce determină diferențe
semnificative între sumele de plată ale utilizatorilor finali pentru servicii similare. Astfel,
Vodafone România precizează în Termenii şi Condiţiile publice că „valoarea facturii în lei se
calculează utilizând cursul de vânzare EUR/RON practicat de ING Bank pentru persoane fizice,
în ziua lucrătoare anterioară emiterii facturii”, Orange România aplică, potrivit clauzelor
contractuale actuale, „cursul de vânzare EUR/RON practicat de ING Bank în ziua lucrătoare
anterioară emiterii facturii” sau, pentru contractele încheiate anterior datei de 1 septembrie 2022,
„media cursurilor de vânzare ale ING, BRD şi Banca Transilvania”; Telekom România Mobile
utilizează „cursul de vânzare al ING Bank pentru persoane juridice, din ziua lucrătoare
anterioară începerii perioadei de facturare”; DIGI Mobil este în prezent singurul operator care
aplică cursul de schimb oficial al Băncii Naţionale a României (BNR) valabil în ziua emiterii
facturii.
Aceste diferențe de practică se traduc în costuri suplimentare de 1—2% pentru milioane de
utilizatori finali, având în vedere că cursurile de vânzare ale băncilor comerciale sunt în mod
constant superioare cursului oficial publicat de BNR.
Lipsa unei reglementări unitare generează neclarități, impredictibilitate şi lipsă de
transparenţă în relaţiile contractuale dintre furnizori şi utilizatori, contravenind principiilor privind
protecţia consumatorilor şi echitatea contractuală, consacrate în legislaţia națională şi europeană.
Mai multe...in LINKUL de mai jos!
