Pe 14 februarie, Zelenski a primit premiul ” Ewald Heinrich von Kleist” la Conferința anuală de Securitate de la München. Ca o ironie a sorții, în cadrul Operațiunii Barbarossa, mareșalul Ewald von Kleist a comandat Grupul de Armate Sud al cărui scop a fost cucerirea Ucrainei și a capitalei acesteia, Kiev. Mare parte din Grupul de Armate Sud ( Armata a 6-a și a 4-a de tancuri germane împreună  armatele 3 și 4 române, Armata a 8-a italiană și Armata a 3-a ungară ) a fost nimicit sau luat prizonier în Bătălia de la Stalingrad. Pentru a scăpa de Curtea Marțială, von Kleist s-a predat Aliaților. Washingtonul l-a stors mai întîi de informații după care, în 1948, l-a extrădat în URSS. În 1952 mareșalul a primit o sentință de 10 ani de detenție pentru crime de război. A murit în captivitate în închisoarea din Vladimir în 1954.

Dar premiul este acordat în onoarea unui alt Kleist, Ewald Heinrich von Kleist, vărul mareșalui, un ofițer al divziei 21 care participa la asediul Leningradului. După război, americanii i-au inventat sublocotenentului în vărstă de 21 de ani, Ewald Heinrich von Kleist, un oareșce rol imaginar în operaţiunea Valkyrie. Adică în tentativa de asasinat eșuată, asupra lui Hitler, comisă de colonelul Claus von Stauffenberg, în 20 iulie 1944, la Bârlogul Lupului-Rastenburg.

În 1962, Ewald Heinrich von Kleist a fondat Wehrkunde, un forum anual, care se ține la hotelul Bayerischer Hof din Munchen, un Davos privind securitatea și apărarea în lumea occidentală. Participă 250 de miniștri, membri ai parlamentului, înalți oficiali militari și reprezentanți ai mass-media din 40 de stat.  Sfera invitaților s-a extins după prăbușirea Pactului de la Varșovia și căderea Zidului Berlinului, fiind cunoscut acum sub numele de Conferința de Securitate anuală de la München.

Premiul ”Ewald von Kleist” este acordat „pentru contribuții remarcabile la pacea internațională și soluționarea conflictelor” în cadrul Conferinței de Securitate de la München. Printre laureații acestrui glumeț-sinistru premiu, se numără foștii secretari generali NATO Stoltenberg-2022 și Solana-2010 (sub care NATO a bombardat Iugoslavia), senatorul american McCain-2018 ( susținătorul invaziei Irakului pe baza eprubetei cu praf alb-cretă, prezentată drept antrax la ONU de generalul Colin Powel ), Suedia și Finlanda, au fost premiate în 2023 pentru renunțarea la statul de neutralitate și aderarea la NATO, pompînd la greu arme pentru Ucraina ( bine așa ! ). Era să uit menționarea celei mai importante persoane : comisarul UE pentru politica externă, Kaja Kallas. Pe medalia laureatei din 2025 a fost inscripționat : „Pace prin dialog”.

Kaja Kallas este fiica ultimului secretar general adjunct al PC al RSS Estonă, responsabil cu finanțele și băncile și care a fost premier al Estoniei, după declararea independenței. Ea este vestită prin anacronismele ei rusofobe, ultimul constînd într-o listă de condiții impuse de ea Rusiei pentru ca UE să accepte pacea în războiul Rusiei cu Ucraina. Deși UE n-a fost primită pînă acum la masa negocierilor. Prim-ministrul britanic Starmer merge mai departe în discursul său de la Munchen : ”Dacă se va ajunge la un acord de pace în Ucraina, reînarmarea Rusiei nu va face decât să se accelereze. Iar amenințarea la adresa Europei nu se va diminua, ci dimpotrivă va crește. Prin urmare, aliații trebuie să ofere un răspuns cuprinzător la acest pericol. Fix cum spuneam : „Pace prin dialog”.

Cel de-al 43-lea Forum de la München a avut loc în perioada 9-11 februarie 2007, având ca temă „Crizele globale, responsabilitățile globale” Vladimir Putin, președintele Federației Ruse, a avut și el un discurs, anunțînd astfel revenirea pe scena globală a unei Rusii puternice, capabile să se opună invaziei NATO.

SURSA: Vasilescu Valentin (Facebook)