Directorii de școală care în urmă cu patru ani au susținut concursul pe post și-au încheiat mandatele la finalul săptămânii trecute. Cei mai mulți își vor continua activitatea în fruntea școlii, cu delegație, până la sfârșitul anului școlar, însă îngrijorarea rămâne.

Anul 2026 ar trebui să fie, în educație, unul de mari transformări. Liceul îmbracă din toamnă haine noi, deocamdată începând cu clasa a IX-a, iar școlile au fost chemate să-și asume pilotarea de noi programe. În unele se va întâmpla, pe când în altele ceea ce împiedică acest lucru este tocmai provizoratul pe care îl trăim în aceste zile.

Mandatul directorilor care au susținut cu patru ani în urmă concurs pe post, după mulți ani de „numiri din pix”, se încheie în aceste zile pentru o parte dintre directori, respectiv în luna aprilie. Unii și-ar dori să continue, dar nu știu în ce condiții ar urma să se întâmple asta, pentru că organizarea unui nou concurs, care părea un lucru absolut firesc anul trecut, este un subiect despre care nu s-a mai amintit de luni de zile.

Sigur este că directorii care au ajuns la final de mandat vor conduce, cei mai mulți, începând din 17 ianuarie 2026, în continuare școlile cu "delegație" (politica!).

Profesorul se află printre cei care militează pentru îmbunătățirea calității managementului educațional, susținând numirea pe criterii de merit, o remunerație adecvată și consultarea directorilor în privința politicilor școlare. Este motivul pentru care a fost înființată Comunitatea pentru Excelență în Management Școlar (CEMS), iar de-a lungul anului trecut prin intermediul comunității discuțiile cu reprezentanții ministerului s-au purtat inclusiv pe tema organizării concursului pentru posturile de director. Despre acest concurs acum nu se mai știe în schimb nimic

În scenariul optimist, directorii speră să fie numit rapid un ministru „plin” și să se înceapă discuțiile pentru apariția profilul directorului, apoi să apară metodologia de concurs și calendarul. În scenariul pesimist însă vorbim de revenirea la situația în care „hârtiile acestea sunt date din pixul inspectorului general, din când în când”.

Un director care nu știe pentru cât timp ocupă funcția nu poate face proiecții, nu se poate angaja în proiecte mari. Chiar și pilotarea proiectelor-cadru a fost o decizie influențată, în cazul său, de acest aspect, explică directorul.

La acest moment în școli se pilotează fel de fel de proiecte. Unele se vor generaliza, cum este catalogul electronic și cum se dorește să devină evaluarea standardizată, în schimb pilotările de planuri cadru afectează școala pe ani de zile și la fel se întâmplă și cu proiectele care urmează strategia de dezvoltare. Și pentru a înțelege cât de fluidă este astăzi poziția celor ajunși la final de mandat câștigat prin concurs, trebuie precizat că prin documentele în baza cărora rămân la conducere și-au asumat inclusiv că sunt de acord cu încetarea detașării în funcție înainte de 31.08.2026, „la propunerea inspectorului școlar general”.

„Îți asumi faptul că oricând inspectorul general îți poate înceta detașarea.  Dar asta creează o relație... Nu este cazul meu, pentru că am o relație corectă cu inspectorul general, chiar nu e cazul meu, dar nu e în regulă să îți stea securea deasupra capului fără să existe neapărat nu știu ce justificări. Pur și simplu e la decizia inspectorului general. Nu mi se pare OK, într-un sistem în care inspectorul general nu e validat de un concurs, e validat doar politic. Adică la ce ne întoarcem? La politizarea integrală, din nou, a sistemului?”, întreabă un director de liceu.

Incertitudinea le dă și altor colegi bătăi de cap, confirmă directorul. Sunt o mulțime care nu s-au decis dacă vor continua din vară, dacă se vor prezenta la concurs. Mulți pun în balanță și beneficiile, își fac tot felul de calcule. Dacă ar alege catedra și ar avea și dirigenție, s-ar apropia de salariul de director.

Schimbările, pe de altă parte, într-un astfel de moment ar fi adus multe bătăi de cap. Pentru fiecare director care se întoarce la catedră un alt profesor pleacă, sau trebuie să i se caute soluții pentru a nu fi trimis acasă.

„Pare că nimeni nu și-a asumat să continue niște lucruri”

Cât despre interimatul în fruntea ministerului, temerile sunt că ar putea să indice că măsurile de austeritate în educație nu s-au terminat. Vor fi noi creșteri de normă? Se va modifica din nou plata cu ora? Sunt întrebări pe buzele tuturor, fără ca cineva să ofere răspunsuri. Sunt totodată și motive suficiente pentru ca directorii să nu se arunce cu capul înainte. „Dacă sistemul nu te ajutată aproape deloc, începi să fii doar pompier ca director, să rezolvi situații-problemă, pe care nu le creezi tu, și asta nu e corect”, explică un director de scoala de ce colegii săi încă ezită în privința continuării muncii în fruntea școlilor.

 În premierul Ilie Bolojan, mai spune directorul, are încredere, însă nu vede prezența sa în fruntea ministerului Educației ca o soluție pentru sistemul de învățământ. „Eu l-am investit cu încredere pe actualul prim-ministru. Sunt chiar membru al partidului din care face parte, de mult timp, de zeci de ani, dar nu cred că asta este o soluție pe termen lung. Adică eu sunt chiar dezamăgit că nu este (n. red. – la conducerea MEC) cineva care vine din sistem și care știe care sunt problemele și care ar fi deschis să le discutăm. Nu văd interimatul a fi o soluție. Pare a fi o soluție din nou de tip economic, în care vine cineva ca să mai taie câte ceva. Că așa se vede din afară. Pare că nimeni nu și-a asumat să continue niște lucruri. Și dacă e asta, tare mi-e teamă că o să piardă și mai multă încredere a oamenilor. Poate că nu e așa”, a conchis sursa citata.

SURSE: MEC, Edu Pedu, Digi 24