Luna trecută, ministra Mediului, Diana Buzoianu, a cerut refacerea studiilor de impact pentru acest proiect. S-a întâmplat în urma presiunilor publice și după ce Declic a obținut în instanță anularea autorizației de construire și a acordului de mediu.
Părea un semn bun. Nu eram pregătiți pentru ce a urmat.
Pe 24 decembrie, în timp ce toată lumea se pregătea să sărbătorească Crăciunul, au apărut pe site-ul ministerului niște studii „refăcute” de pe o zi pe alta. Nu rezolvă în niciun fel problemele semnalate de biologi și ecologiști.
Biologul Călin Dejeu, unul dintre puținii specialiști care mai au curajul să iasă în apărarea râurilor a urmărit îndeaproape subiectul și spune că este pur și simplu imposibil ca documentele să fi fost refăcute serios în 2–3 săptămâni. Vorbim de rapoarte de mediu complexe, studii hidrologice și evaluări de impact care presupun un proces lung și riguros.
Concluzia lui este clară: sunt documente de fațadă, menite să legitimeze un proiect care rămâne ilegal.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a pus la dispoziția publicului, spre consultare, documentele completate sau modificate depuse de titular. Călin Dejeu a analizat noile documente în detaliu și a trimis deja observațiile sale.
„Vă transmit observațiile realizate de biologul Călin Dejeu referitoare la proiectul Surduc–Siriu. Vă rog să le luați în considerare.”
Observații la studiu de evaluare adecvată pentru AHE Surduc - Siriu
AHE Surduc – Siriu este un proiect care afectează situri Natura 2000 (ROSAC0190,
ROSAC0103 și ROSPA0160) dar la care nu au fost sistate lucrările la desemnarea siturilor,
pentru efectuarea evaluării adecvate, obligatorie prin lege la acea dată, ci lucrările au
continuat, ilegal. Pentru astfel de proiecte a fost clarificat modul de reglementare prin
Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 14 ianuarie 2016, în cauza C-399/14.
Pentru că evaluarea impactului asupra siturilor după ce au avut loc lucrări care afectează situri
devine foarte relativă, și în plus astfel de comportamente cu tentă infracțională trebuie
descurajate, condițiile sunt mult mai stricte decât ar fi fost dacă s-ar fi făcut evaluarea
adecvată la momentul legal, la desemnarea siturilor. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a
stabilit astfel:
”În consecință, executarea unui proiect care poate afecta situl în cauză în mod semnificativ și
care nu este supus, înainte de a fi autorizat, unei evaluări conforme cu cerințele articolului 6
alineatul (3) din Directiva habitate nu poate fi continuată după includerea acestui sit pe lista
SIC decât cu condiția excluderii probabilității sau a riscului de deteriorare a habitatelor
sau de perturbări care afectează speciile și care pot avea un efect semnificativ în raport cu
obiectivele acestei directive.”
Adică trebuie exclusă orice probabilitate a unui efect semnificativ pentru ca lucrările să poată
continua.
Ori studiul de evaluare adecvată depus certifică efectul negativ semnificativ pe care lucrările
de alterare hidromorfologică deja efectuate pe cursul Bâscei Mari în șantierele treptei Cireșu –
Suruduc și la stăvilar Surduc l-au avut deja asupra sitului Natura 2000 Penteleu. Prin definiție,
impactul alterărilor hidromorfologice se propagă în aval. Lucrările au modificat modelul de
curgere al apei, au alterat transportul sedimentelor și lanțuri trofice, și, cumulat probabil cu
exploatări silvice nesustenabile, au dus la dispariția unei specii protejate sensibile, Cottus
gobio, specie pentru care a fost desemnat situl Natura 2000 Penteleu.
La pag. 91 în evaluarea adecvată găsim:
”Zglăvocul (Cottus gobio) ... absentând complet din cursul principal al Bâscei Mari pe
teritoriul sitului Natura 2000, nefiind identificat în cadrul prezentului studiu, nici în alte locații
aferente râului în cauză.”
Chiar dacă vorbim de un impact cumulat, impactul cel mai clar, indubitabil, vine de la
lucrările hidroenergetice. Alterarea cursului Bâscei Mari de către lucrările deja efectuate în
cadrul AHE Surduc – Siriu este clar recunoscută în studiul de evaluare adecvată, la pag. 104.
Dovada că specia de interes comunitar Cottus gobio era prezentă în Bâsca Mare în preajma
desemnării sitului o avem în articolul științific ”Cercetări privind monitoringul prospectiv al
ihtiofaunei din bazinul râului Buzău”, publicat în Studia Univ. „Vasile Goldiş”, Seria Şt.
Vieţii, vol. 14, Vasile Goldiş Univ. Press, Arad, 35-42:
În articol, pe Harta 2, se observă că la la punctul de colectare nr. 8, situat pe Bâsca Mare,
amonte de confluența cu Bâsca Mică, erau prezente speciile numerotate în Tabelul 3 cu: 3, 8,
11, 14, 18 și 22. Iar cu nr. 22 este numerotată chiar specia Cottus gobio.
Râul Bâsca Mare este singurul râu propriu-zis din situl Natura 2000 Penteleu și principalul
curs de apă al sitului, faptul că una dintre cele două specii de pești pentru care a fost desemnat
situl a dispărut din el reprezintă un impact negativ semnificativ asupra sitului.
Prin urmare, funcționarii din Direcţia Generală Evaluare Impact, Controlul Poluării şi
Schimbări Climatice sunt obligați, în baza hotărârii CJUE în cauza C-399/14, să respingă
solicitare de emitere a acordului de mediu pentru AHE Surduc – Siriu.
Cauzarea dispariției zglăvoacei din Bâsca Mare reprezintă infracțiune, conform art. 52, alin.
(1), lit. c) din OUG 57/2007.
Funcționarii din Direcţia Generală Evaluare Impact, Controlul Poluării şi Schimbări Climatice
sunt obligați și să sesizeze organele de urmărire penală, conform art. 267 din Codul penal.
În plus, un proiect nu poate fi evaluat pe baza unor ”închipuiri”. Din textul studiului de
evaluare adecvată rezultă că nu există un proiect exact al pasaj pentru ihtiofaună, ca să se
poată estima dacă este vreo șansă ca vreun pește să treacă, spre amonte sau spre aval, prin el,
ca să se poată face vreo evaluare a impactului barajului sub aspectul conectivității. Așadar
evaluare impactului rezidual ca nesemnificativ pentru ROSAC0190 Penteleu (la pag. 129) în
baza măsurii M1 de la pag. 121, este doar o fantezie. Cum evaluarea impactului rezidual, cu
diminuarea de la semnificativ la nesemnificativ, cade (nu este fondată pe date reale), rămâne
recunoașterea impactului semnificativ, de la pag. 115.
Proiectul având impact negativ semnificativ asupra ROSAC0190 Penteleu, și hotărârea CJUE
în cauza C-399/14 nu prevede nicio derogare, Direcţia Generală Evaluare Impact, Controlul
Poluării şi Schimbări Climatice este obligată să redacteze decizia de respingere a solicitării de
emitere a acordului de mediu.
Fondarea evaluării pe ”bârfe” nu se oprește aici. Nu este stabilit un alt element absolut
esențial evaluării, cel mai important pentru proiectele de hidrocentrale pe derivație, debitul
asigurat aval de captare. Se vehiculează în evaluarea adecvată date contradictorii.
La pag. 107 scrie: ”Barajul Surduc este construit în proporție de 75% existând obligația
asigurării unui debit de servitute de 0,4 m³/s imediat aval de barajul stăvilar.”
La pag. 109 scrie: ”Debitul minim, aval de captare, va fi între 1/3 și 2/3 din cel natural din
amonte, recomandat fiind 1/2 (Cristea, 2007).”
Pe lângă aceste probleme extrem de grave, studiul de evaluare adecvată are o serie întreagă de
carențe, parțial punctate mai jos, care ar necesita (dacă nu ar fi obligatorie emiterea deciziei de
respingere a solicitării de emiterea a acordului de mediu), refacerea acestuia.
La pag. 19 avem un grav fals prin omisiune, este amintit ”Acordul de Mediu nr. 1 din
08.02.2005, emis de Agenția pentru Protecția Mediului Buzău, pentru proiectul A.H.E Surduc
– Siriu, aducțiune principală Surduc – Nehoiașu” inducându-se ideea că acest act ar fi un act
legal, un act care să fundamenteze lucrările, când în realitate este vorba de un act ilegal.
În realitatea, prin Sentinţa Civilă nr. 348 din 17.02.2022 pronunţată în dosarul nr.
1259/117/2020*, Tribunalul Cluj a admis excepţia de nelegalitate a Acordului de Mediu nr.
SB 02/14.01.2009. Iar Curtea de Apel Cluj a menținut decizia prin respingerea recursurilor,
prin Decizia Civilă nr. 641/2022 din 09 iunie 2022.
Scrie foarte clar, în Decizia Civilă nr. 641/2022, pe prima pagină: ”S-a admis excepţia de
nelegalitate a Acordului de Mediu nr. SB 02/14.01.2009 invocată de reclamantă.”
La fel de important este faptul că, în Decizia Civilă nr. 641/2022, Curtea de Apel Cluj a
reținut astfel:
”, după cum se constată, în raport de cele cuprinse în Planul de Management al sitului Natura
2000 ROSCI0190 Penteleu, nu pot fi reţinute ca fiind întemeiate susţinerile recurentei în
sensul că edificarea unui baraj pe râul Bâsca Mare nu ar produce niciun impact semnificativ
asupra sitului protejat, în chiar cuprinsul planului de management susţinându-se contrariul.”
Avem astfel stabilit, prin hotărăre judecătorească definitivă, faptul că proiectul în cauză are
impact semnificativ asupra sitului Natura 2000 Penteleu. Așadar concluziile din studiul de
evaluare adecvată, care susțin lipsa impactului semnificativ, sunt false.
Dezvoltând problema impactului, se observă mai întâi că studiului de evaluare adecvată îi
lipsește esențialul, evaluarea impactului asupra habitatului prioritar 91E0*. Dintre cele 7
habitate pentru care a fost desemnat situl Penteleu, acesta este singurul habitat prioritar.
Habitatul 91E0* este un habitat riparian, dezvoltat de-a lungul cursurilor de apă. Găsim în
Formularul Standard că situl Penteleu include 11 hectare de habitat 91E0*. Având în vedere
cadrul natural al sitului, habitatul poate să fie prezent de-a lungul Bâscei Mari și de-a lungul
principalilor afluenți. Dar studiile anterioare ne ajută să restrângem aria. Avem al dispoziție
“Raport la studiul de evaluare adecvată a impactului amenajamentului silvic - păduri
proprietate privată S.C Scolopax SRL, Nehoiu, Județul Buzău asupra sitului Natura 20000
SCI „Penteleu”.
https://www.yumpu.com/ro/document/read/15918151/raport-la-studiul-de-evaluare-adecvataa-impactuluiÎn acest studiu pentru un amenajament care acoperă cea mai mare parte a bazinului Bâsculiței
și ajunge până la vărsarea Bâsculiței în Bâsca Mare găsim, la pagina 20, că habitatul prioritar
91E0* nu este prezent pe suprafața amenajamentului. Deci nu este prezent pe cursul
Bâsculiței. Cum Bâsculița este principalul afluent al Bâscei Mari din situl Natura 2000
Penteleu și 91E0* este absent pe Bâsculița, singura concluzie care se poate trage este că cele
11 hectare de habitat 91E0* sunt în în majoritate, dacă nu în totalitate, situate pe cursul Bâscei
Mari din sit.
Mai avem și raportul de cercetare ”DOCUMENTAŢIE CU MĂSURI COMUNE DE
MANAGEMENT INTEGRAT (CIMM) PENTRU GESTIONAREA INTEGRATĂ A
ZONELOR UMEDE, PE CARPAŢII ROMÂNEŞTI ARMONIZAT CU MĂSURILE
REALIZATE PENTRU ÎNTREGUL LANŢ CARPATIC”, rezultat al proiectului
”Managementul integrat al diversităţii biologice şi a peisajului pentru dezvoltarea regional
durabilă şi conectivitate ecologică în Carpaţi (BIOREGIO Carpathians)”, având ca beneficiar
Agenţia pentru Protecţia Mediului Sibiu. Deci autorități de mediu din România și-au însușit
rezultatele acestui proiect. Cu atât mai mult cu cât a fost postat chiar și pe site-ul Agenției
Naționale pentru Protecția Mediului (care acum nu mai este funcțional):
http://www.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/uploads/107296_BioregioCarpathian
%20Hab_EUNIS%20EN%20RO%20draft.doc
În acest raport, la pagina 4, găsim amenințările pentru habitatul 91E0*. Iar prima amenințare
este reprezentată de ”modificări ale regimului hidrologic”. Prin urmare, scăderea drastică a
debitului pe albia Bâscei Mari, prin operarea hidrocentralei pe derivație, reprezintă un impact
negativ semnificativ asupra habitatului 91E0* din situl Natura 2000 Penteleu.
Siderant este faptul că lipsește complet și evaluarea impactului asupra habitatului 3230. În
cartea de bază privind habitatele de interes comunitar din România „HABITATELE DIN
ROMÂNIA” de Nicolae Doniţã, Aurel Popescu, Mihaela Paucă-Comănescu, Simona
Mihăilescu, Iovu Adrian Biriş, Editura Tehnică Silvică, ediția 2005, apare că are ca unic
conrespondent habitatul românesc R4415. Iar acest habitat apare în carte ca fiind prezent la
altitudini de 400 – 850 m.
În Directiva Habitate, varianta în limba română, 3230 este denumit ”Râuri de munte și
vegetația lor lemnoasă cu Myricaria germanica”. Cum pe Bâsculița și pe Patac sectoarele la
sub 850 de metri altitudine sunt extrem de scurte, rezultă că habitatul 3230 este cvasireprezentat în situl Natura 2000 Penteleu chiar de către cursul râului Bâsca Mare (situat între
633 și 817 m altitudine), cel direct alterat de proiectul în cauză. Așadar evaluarea impactului
asupra acestui habitat era o problemă fundamentală, studiu depus de Hidroelectrica, fără
această evaluare, nici nu poate fi considerat cu adevărat un studiu de evaluare adecvată.
Lipsește evaluarea impactului asupra speciei Cottus gobio. În evaluarea adecvată la pag. 101,
cu privire la Cottus gobio, găsim:
”Deși absentează din cursul principal al Bâscei Mari, acest fapt cel mai probabil se datorează
colmatării albiei, iar în măsura în care acest factor limitativ ar fi eliminat, în urma unor viituri
și ca urmare a implementării unor tratamente silvice în acord cu legislația națională, nu este
exclus ca specia să revină inclusiv în cursul principal al râului Bâsca Mare.”
Deci evaluatorii recunosc că în mod natural specia a fost prezentă și ar trebui să fie prezentă
în Bâsca Mare. Coroborat cu faptul că, prin HOTĂRÂRE nr. 685 din 25 mai 2022, situl
Penteleu și-a întărit statutul legal, a fost desemnat ca arie specială de conservare (deci este
obligatorie aducerea tuturor speciilor la stare optimă de conservare, implicit revenirea speciei
Cottus gobio în ecosistemul lotic al Bâscei Mari), este obligatoriu ca evaluarea adecvată
pentru proiectul hidroenergetic în cauză să conțină evaluarea impactului pentru Cottus gobio.
Spre deosebire de precedentele, evaluarea impactului pentru Barbus petenyi (Barbus
meridionalis all others) există, dar este falsă. Ea contrazice flagrant chiar și un studiu anterior
depus de Hidroelectica la autoritățile de mediu pentru evaluarea aceluiași proiect. Astfel,
Hidroelectrica a depus la ARPM Sibiu Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra
Mediului, în care, la pag. 40, se recunoaște astfel:
”Zona cea mai afectată de realizarea investiției va fi cea situată imediat în aval de stăvilarul
Surduc și în special până la confluența cu Bâsculița întrucât pe acest sector se va înregistra o
pronunțată reducere a debitelor; impactul negativ la care va fi supus acest sector de albie se va
manifesta prin:
- invadarea (probabilă) albiei minore de vegetație terestră higrofită sau mezofită
- modificarea condițiilor fizice (reducerea debitelor și a vitezelor, temperaturi mai ridicate)
- modificări în alcătuirea biocenozelor bentice, în sensul dispariției unor specii care alcătuiesc
hrana peștilor;
- vor dispare salmonidele (păstrăv, lipan)
- vor rămâne pești de mici dimensiuni (zglăvocul, beldița, boișteanul), apți de-a trăi în
condițiile unui debit redus”
Chiar dacă nu se face referire exactă la Barbus petenyi, aceasta nu este o specie de mici
dimensiuni și are nevoie de debite mai mari decât păstrăvul, rezultă indubitabil că va dispărea.
Mai mult, raportul face referire chiar și la sectorul Bâscei Mari din sit: ” în special până la
confluența cu Bâsculița”. Sectorul de la confluența cu Patac până la confluența cu Bâsculița
este în situl Natura 2000 Penteleu.
Din cele de mai sus rezultă că și evaluarea impactului asupra vidrei este falsă, dispariția unor
specii de pești reprezintă un impact negativ semnificativ pentru vidră, care se hrănește cu
acestea.
Față de evaluarea impactului asupra sitului Natura 2000 Penteleu, situația este mult mai gravă
cu privire la situl Natura 2000 Lunca Buzăului (ROSAC0103). Lipsește complet evaluarea
impactului asupra sitului ROSAC0103, deși acesta începe la doar cca. 4 kilometri în aval, pe
cursul râului Buzău, față de punctul în care debitul din hidrocentrala Nehoiașu II ar fi
descărcat în Buzău.
În „Ghidul privind cerințele pentru producția de energie hidroelectrică în contextul legislației
UE privind natura”, publicat de Comisia Europeană, găsim astfel:
”Modificări ale regimului de curgere cauzate de centralele hidroelectrice cu funcționare
la vârful de sarcină
Oscilațiile puternice ale debitului de apă pot afecta grav atât speciile, cât și habitatele
acestora, în special în râurile mici. Debitele pulsatorii stresează organismele care trăiesc în
zonele afectate ale cursului de apă, în special pe cele care nu pot face față schimbărilor bruște
ale nivelului apei, cum ar fi puietul de pește ori alte organisme lente sau statice (în special
speciile de plante). Regimul acestor debite pulsatorii influențează și comportamentul
organismelor care constituie prada speciilor protejate și, în consecință, afectează condiția lor
fizică.
Efectul debitelor pulsatorii este deosebit de acut în perioadele sensibile (de exemplu,
perioadele de secetă sau de îngheț) și devine tot mai relevant în contextul schimbărilor
climatice. O altă consecință negativă a centralelor hidroelectrice cu funcționare la vârful de
sarcină constă adesea în modificarea (scăderea puternică) a temperaturii apei evacuate în
timpul perioadei de vârf. Speciile adaptate la ape cu temperatură constantă nu pot supraviețui
unor modificări bruște care durează câteva ore pe zi.”
Este absolut obligatorie evaluare impactului asupra sitului ROSAC0103. Acest impact este
devastator, pentru că acest sit este deja degradat semnificativ de debitele pulsatorii
(hydropeaking) cauzate de hidrocentrala Nehoiașu I. Impactul funcționării hidrocentralei
Nehoiașu II chiar s-ar manifesta într-un mod dublu ca impact negativ semnificativ. Am avea
pe de-o parte debitele pulsatorii propriu-zise generate de funcționarea hidrocentralei Nehoiașu
II, dar mai avem un impact, astfel:
În prezent impactul debitelor pulsatorii de la Nehoiașu I este temperat de faptul că imediat în
aval vine afluentul Bâsca Rozilei, cu debit natural. Dar dacă Nehoiașu II intră în funcțiune
debitul Bâscei Rozilei (care se formează prin unirea Bâscei Mari cu Bâsca Mică) nu va mai fi
cel natural, ci un debit grav alterat.
Nu doar că trebuie evaluat impactul hidrocentralei Nehoiașu II asupra sitului ROSAC0103,
dar trebuie evaluat cumulat cu impactul hidrocentralei Nehoiașu I.
În concluzie funcționarii din Direcţia Generală Evaluare Impact, Controlul Poluării şi
Schimbări Climatice sunt obligați fie să redacteze decizia de respingere a solicitării de emitere
a acordului de mediu, fie să solicite titularului să depună un studiu de evaluare adecvată
complet și corect, în baza tuturor ”lacunelor” prezentate mai sus.
