Un cercetător olandez contestă estimările Google privind consumul de apă și energie al inteligenței artificiale

În urmă cu câteva luni, Google a transmis publicului cifre care păreau extrem de încurajatoare în ceea ce privește consumul de apă și energie al inteligenței artificiale.

Însă, un cercetător olandez a reanalizat aceste estimări, ajungând la concluzii proprii care contrazic viziunea optimistă a gigantului american. Conform analizei sale, Google ar fi subestimat semnificativ impactul real.

Mai exact, pe 22 august 2025, Google a publicat un studiu detaliind consumul de resurse al sistemului său de inteligență artificială Gemini pentru a răspunde la o singură solicitare, un așa-numit „prompt”.

Operațiunea, se spunea, ar necesita doar 0,26 mililitri de apă – echivalentul a cinci picături – și aproximativ 0,24 wați-oră de electricitate. De asemenea, s-ar genera aproximativ 0,03 grame de echivalent dioxid de carbon.

Prin aceste calcule, Google dorea să demonstreze că utilizarea inteligenței artificiale nu implică un consum energetic și hidric ridicat. Totuși, realitatea pare a fi mai complexă.

Alex de Vries-Gao, un specialist în economie digitală și membru al Institutului pentru Studii de Mediu de la Universitatea Vrije din Amsterdam, Olanda, a revizuit calculele Google.

Acesta, cunoscut și pentru cercetările sale anterioare privind consumul inteligenței artificiale și al criptomonedelor, a obținut rezultate net diferite. Concluziile sale au fost publicate într-un articol din revista Patterns, pe 17 decembrie 2025.

Cercetătorul a precizat că analiza sa s-a bazat pe indicatorii pe care companiile specializate în inteligență artificială sunt obligate să îi furnizeze în rapoartele lor de mediu.

Conform rezultatelor sale, în anul 2025, ansamblul sistemelor de inteligență artificială ar fi generat o amprentă de carbon cuprinsă între 32,6 și 79,7 milioane de tone de dioxid de carbon, o cantitate similară cu emisiile anuale ale orașului New York.

În ceea ce privește consumul de apă, acesta a fost estimat la valori între 312,5 și 764,6 miliarde de litri, o cantitate comparabilă cu consumul anual global de apă îmbuteliată.

Desigur, scara de analiză este fundamental diferită: pe de o parte, Google a prezentat consumul de apă și energie pentru o singură interogare Gemini, iar pe de altă parte, De Vries-Gao a estimat consumul de același tip, dar pentru *toate* sistemele de inteligență artificială, pe parcursul unui an întreg.

Cu toate acestea, Alex de Vries-Gao este categoric: estimările Google sunt mult prea optimiste. Cercetătorul susține că evaluările gigantului american au inclus doar apa folosită de centrele de date pentru sistemele de răcire.

În realitate, o mare parte a consumului de apă asociat inteligenței artificiale este indirect, provenind în principal de la noile centrale nucleare și pe gaz, necesare pentru producția de electricitate.

Chiar dacă această nouă analiză pare să se apropie mai mult de amprenta ecologică reală a inteligenței artificiale, autorul însuși nu a ezitat să-și nuanțeze propriile rezultate.

Alex de Vries-Gao a indicat că datele pe care le-a utilizat sunt cele puse la dispoziție public de către companii și că acestea ar putea fi lipsite de precizie. În consecință, el a sfătuit autoritățile să solicite mai multe informații de la aceste firme.

Această cerere contrastează, ironic, cu un eveniment recent desfășurat în Europa. Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au ajuns la un acord care permite majorității companiilor europene să își simplifice rapoartele de mediu.

Acest acord face parte din Omnibus, un set de propuneri legislative recente menite să simplifice și să ușureze reglementările europene, inclusiv în domeniul durabilității.

SURSE: