Revoluția Română din 1989 a fost o perioadă de proteste, lupte de stradă și demonstrații desfășurate în România, între 16 și 25 decembrie 1989, făcând parte din șirul revoluțiilor de la 1989 din întreaga lume. Revoluția Română a început în Timișoara și s-a răspândit rapid în întreaga țară, culminând cu procesul și execuția secretarului general al Partidului Comunist Român (PCR), Nicolae Ceaușescu, și a soției sale Elena, și cu sfârșitul a 42 de ani de regim comunist în România. A fost, de asemenea, ultima înlăturare a unui guvern marxist-leninist dintr-o țară membră a Pactului de la Varșovia din timpul evenimentelor din 1989 și singura în care a fost răsturnată violent conducerea țării și în care dictatorul a fost executat. Revoluția a avut loc în urma unei perioade de austeritate severă, în care a fost impusă raționalizarea alimentelor și energiei electrice, instituită de regimul Ceaușescu pentru a rambursa datoria externă a țării și transformarea României în autarhie.

Primele proteste au avut loc la jumătatea lunii decembrie 1989, în Timișoara, ca răspuns la încercarea regimului de a-l suprima pe pastorul Bisericii Reformate Maghiare, László Tőkés. Protestele inițiale au fost urmate de solicitarea revoluționarilor români de înlăturare a lui Ceaușescu și schimbare de regim, după modelul revoluțiilor din celelalte state comuniste. Omniprezenta poliție politică, Securitatea, principalul factor de suprimare a disidenței în perioada comunistă, s-a dovedit, în cele din urmă, incapabilă să oprească revolta populară.

La scurt timp după un discurs public ratat al lui Ceaușescu în București, care a fost transmis la televiziunea de stat și vizionat de milioane de români, membrii de rând ai armatei au trecut, aproape în unanimitate, de la susținerea dictatorului la susținerea protestatarilor. Revoltele violente, care au avut loc în mai multe orașe din România pe parcursul a aproximativ o săptămână, l-au determinat pe liderul român să fugă din capitală pe 22 decembrie, împreună cu soția sa, Elena. Capturați la Târgoviște, cei doi au fost judecați de un tribunal militar, într-un proces simulacru, fiind acuzați de genocid, de prejudicierea economiei naționale și de abuz de putere pentru a executa acțiuni militare împotriva poporului român. Au fost găsiți vinovați de toate capetele de acuzare, condamnați la moarte și executați imediat în ziua de Crăciun 1989, fiind ultimele persoane condamnate la moarte și executate în România.

Istoria României după 1989 s-a desfășurat în umbra moștenirii regimului Ceaușescu și a despărțirii tumultuoase de acesta. După ce Ceaușescu a fost răsturnat, Frontul Salvării Naționale (FSN), constituit în mare parte din foști membri PCR și condus de Ion Iliescu, a preluat rapid puterea. Ales cu o majoritate zdrobitoare în mai 1990, FSN a instaurat o serie de reforme economice și democratice, continuate de guvernările ulterioare. România după 1989 a devenit integrată în sistemul occidental, devenind membră a NATO în anul 2004 și a Uniunii Europene în anul 2007. Reformele democratice de după revoluție au avut un succes moderat. problemele legate de corupție și proasta administrație persistând și în România secolului XXI.Tranziția de la economie planificată la economie de piață începând cu anii 1990 a dus la recuperarea, în mare parte, a decalajului economic față de media europeană, accentuând totodată inegalitatea în țară și ducând la emigrare masivă.

REVOLUTIA LA BUZAU

Potrivit documentelor, la Buzau Revolutia a durat doar 3 zile (22 - 25 decembrie 1989) in care au murit 28 de oameni, urbea inscriindu-se printre cele ce au primit titlul de “oras martir”. Conform martorilor, Buzaul s-a inscris cu “succes” in randul municipiilor in care au actionat “diversionistii” numiti de unii teroristi. Cu toate acestea inainte de 22 decembrie (16-18 decembrie ‘89) prin oras, prin fabrici,  pe la licee si institutii publice au aparut fluturasi cu mesaje anticomuniste. In acele timpuri la carma Buzaului era Simion Cotoi, prim-secretar PCR, care intr-o disperare a incercat sa potoleasca lumea dezlantuita prin cuvintele:  “Linistiti-va, nu faceti prostii, o sa fie bine!". A fost punctul care a facut ca multimea sa fiarba si mai tare si sa ptrunda in sediul Palatului. Martorii spun ca cel care a deschis usile Palatului a fost Radu Aurelian (un comunist mai “altfel”), seful Garzilor Patriotice din Buzau. Si apoi, totul a luat-o razna. Ceea ce este mai uimitor: in capul listei de revolutionari si posibili sefi ai Comitetului de Salvare Nationala era pusa o figura controversata:  episcopul Buzaului si Vrancei Epifanie Norocel, banuit de colaborare cu Securitatea” . La fel de controversata este si persoana doctorului Ion Vasile, cunoscut comunist. De-a lungul timpului au fost mai multe procese in ceea ce priveste titlurile de "Erou al Revolutiei", cu “merite” deosebite sau nu, pana in prezent lucrurile trenand si cu toate eforturile depuse, problemele au ramas inca neclare. Cert este ca la 35 de ani de la Revolutie, parerile sunt impartite, legate de ceea ce s-a intamplat atunci si fostii securisti si activisti de partid inca sunt in functie (generali de armata, jandarmi,  politisti, parlamentari, asa zisi oameni de afaceri, primari)…la fel si progeniturile lor! Adevarul insa va iesi la suprafata…ce pacat ca prea tarziu - pentru unii!

 I.G.

Ce spun despre eveneimentul de acum 36 de ani, membrii “Clubului 22” - singurul din Buzau, dedicat memoriei Revolutiei din 1989S-a intamplat in 1989

In decembrie 1989, Buzaul nu era cu nimic diferit de oricare alt oras din Romania lui Ceausescu. Cenusiu, amorf si agonizand sub aspect social. Majoritatea celor maturi sau batrani pareau impacati cu soarta. Tinerii tradau, insa, o stare de incordare ce putea fi cu greu ascunsa de specialistii in manipulare, grupati in diferitele structuri ale statului totalitar  comunist.

Lunile octombrie si noiembrie au fost marcate de derularea catorva evenimente care, privite retrospectiv, conduc la idea ca revolutia din decembrie a fost anuntata si prin unele evenimente petrecute la Buzau.

Pe fondul lipsurilor materiale din ce in ce mai grave, al colapsului economic si politic in care se afunda Romania, in cateva nopti ale lui octombrie 89, pe strazile din centrul municipiului sau in zona industriala erau raspanditi celebri fluturasi care exprimau un sentiment general: conducatorul analfabet; cismarul analfabet, si odioasa sa sotie nu mai erau suportati! Cu atat mai putin, nu mai erau cei mai iubiti fii ai Poporului! Astfel de fluturasi au fost raspanditi in Buzau inclusiv in zilele in care prin cateva licee buzoiene erau prezentati o serie de tineri scriitori neagreati de sistem si priviti cu maxima atentie de organe (Mircea Cartarescu, Sorin Antohi, Mircea Nedelciu, Hanibal Stanciulescu, Ioan Bogdan Lefter).

Fara prea multe precautii, chiar cu fervoare, se discuta despre ceea ce se intampla in oras si in culisele Colocviului anual S.F. ce se desfasura la Casa de Cultura a Stiintei si Tehnicii, avand ca invitati pe Alexandru Mironov, Cristian Tudor Popescu, Ion Hobana, George Anania, Razvan Haritonovici, Ovidiu Bufnila si altii.

La aceeasi institutie, saptamana de saptamana, Florian Pittis isi derula celebrele Seri de istorie a Rock-ului in sali arhipline supravegheate de activisti UTC si ofiteri de Securitate, ei insisi entuziasmati de atmosfera create de Motzu Pittis dar si ingrijorari de lipsa de auto-cenzura a invitatului.

In sfarsit, pe 21 decembrie sosise la Buzau si o echipa a TVR, condusa de Aurelia Tescaru. Aceasta trebuia sa realizeze interviuri cu oameni ai muncii, membri de partid si utecisti care sa infiereze evenimentele de la Timisoara.

Cu doar cateva exceptii (printre care fostele Metalurgica si IUT), in majoritatea locurilor unde a poposit, echipa TVR a trebuit sa se multumeasca cu doar cateva luari de pozitie anemice. In dimineata zilei de 22 decembrie echipa TVR de la Bucuresti nu a mai plecat pe teren si a ramas la Casa de Cultura a Stiintei si Tehnicii, participand la discutii aprinse cu angajatii institutiei si cu alte personae tinere care erau prin zona. Subiectul: Unul singur: situatia politica din Romania acelor zile!

Anuntarea fugii cuplului Ceausescu a descatusat bucuria generala si, imbarcati in 15-20 de masini, avand in fata insasi echipa TVR, peste 100 de tineri s-au indreptat spre sediul organizatiei judetene a PCR aflat in Piata Dacia. Aici s-a facut jonctiunea cu alte sute si mii de buzoieni. Veniti din Zona Industriala sau din alte zeci de fabrici, institutii sau scoli, din tot municipiul, puhoiul de oameni a intimidat si a indepartat fortele de represiune postate in jurul Palatului, cerand plecarea tuturor celor care detinusera puterea pana atunci. In cateva ore Piata a devenit neincapatoare pentru cele 20-30 de mii de participanti la mitingul anti-Ceausescu”

Piata Daciei, din centrul municipiului, locul predilect de intalnire a buzoienilor, a atras, incepand de la orele 10.00, sute de concitadini care discutau fara nici o precautie despre ceea ce se intampla la Timisoara si la Bucuresti, dar si in alte localitati din Romania. La ora 14 Piata era deja ocupata de cateva mii de buzoieni care se bucurau de fuga dictatorilor.

Apoi, timp de cateva ore, in balconul Palatului Comunal s-au perindat zeci de buzoieni care au tinut scurte discursuri in care erau evidentiate starea de spirit a buzoienilor. Simultan, ultimii sefi ai PCR erau alungati din birourile lor din Palatul Comunal, tablouri, carti, fotografii si alte documente erau aruncate cu frenezie pe ferestre si, nu in ultimul rand, civilii incepeau sa faca si sa desfaca viitorul govern local care urma sa preia sarcina coordonarii activitatii administrative, politice, sociale si..revolutionare in judet.

Comitetul Municipal al PCR, Militia, Securitatea, Judecatoria dar si sediile altor institutii buzoiene au fost rascolite de furia civililor in cautarea unor dovezi care sa contribuie la condamnarea abuzurilor si a ilegalitatilor comise in anii de dictatura.

Seara, dupa 2-3 incercari de constituire a primului Consiliu Judetean Provizoriu al Frontului de Salvare Nationala, in jurul orei 20 a fost consfintita componenta acestuia. Grupul de revolutionari care au facut parte din acest organism l-au ales pe maiorul Aurelian Radu in calitate de presedinte.

SURSA: ASOCIATIA LUPTATORILOR CU MERITE DEOSEBITE IN VICTORIA REVOLUTIEI ROMANE DIN DECEMBRIE 1989 “CLUB 22” BUZAU