Inainte de prognoza meteo pentru aceasta iarna, sa facem o scurta istorie a iernilor trecute (necesara pentru o cat mai buna predictie!):

1981 – Oltenia, zonele montane, Transilvania.

29 – 31 decembrie 1982 – vestul Munteniei, Dobrogea, nordul și centrul țării.

1983 – Oltenia, vestul Munteniei, nordul și centrul Moldovei, zonele montane.

1984 – un an de referință. Cea mai mare parte a țării a fost sub un strat generos de zăpadă, 15 – 20, 30 cm, iar prin Oltenia am avut chiar 60 – 70 cm. Singura regiune lipsită de zăpadă atunci a fost Dobrogea.

1985 – pe 31 decembrie a nins și s-a depus strat de zăpadă (3 – 5 cm) prin Muntenia, Moldova, Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania. În zonele montane, mult mai consistent, spre 30 – 40 cm.

1986 – Un Crăciun și un An Nou cu multă zăpadă pe sud, prin sudul Moldovei, zonele montane. Inclusiv Bucureștiul s-a apropiat de 35 – 40 cm.

1987 – Moldova, Crișana, Maramureș au avut un strat de 2 – 4 cm de zăpadă. Zonele montane, peste 10 – 15 cm.

1988 – Strat efemer de zăpadă prin Muntenia, izolat Dobrogea, Moldova, Crișana, Maramureș, Transilvania (1 – 3 cm)

1989 – Anul revoluției, așa cum mulți își aduc aminte, a adus odată cu libertatea și zăpadă ca în povești prin Oltenia, Muntenia, zonele montane. 20 – 30 cm, iar la București au fost chiar 52 de cm pe 31. Ninsorile au început mai slab pe 27 decembrie și s-au intensificat după 28 încolo.

1990 – Strat de zăpadă de Crăciun prin nordul și centrul țării, sub 10 cm. Zonele montane, ca de obicei, mult peste 15 – 20, 30 cm.

1991 – Un nou an cu zăpadă din belșug de sărbători, de Anul Nou inclusiv în București aveam 15 – 20 cm.

1992 – strat mic de zăpadă prin Moldova, Transilvania, Maramureș.

1993 – Zăpadă doar prin Transilvania și zonele montane (10 – 20 cm).

1994 – Zăpadă prin bună parte din țară, Oltenia, Moldova și nordul Dobrogei cu cel mai mare strat (20 – 30 cm)

1995 – Anul pe care orice iubitor de iarnă și l-ar dori repetat. Iarna începută în noiembrie nu a adus zăpadă și pe Crăciun, când doar prin Oltenia și zonele montane aveam strat, dar Anul Nou a adus 10 – 20 cm de zăpadă în cea mai mare parte a țării.

1996 – Începând cu a doua zi de Crăciun a început să ningă abundent în toată țara, astfel că de Revelion aveam peste tot 20 – 30, izolat 40 cm.

1997 – strat de zăpadă prin Moldova (2 – 4 cm) și zonele montane (20 – 40 cm).

1998 – Strat sub 5 cm de zăpadă prin bună parte din țară, iar prin nordul Transilvaniei, Maramureș, zonele montane am avut strat de peste 15 – 20, 25 cm. Strat generos a avut în sud și Bucureștiul (15 – 20 cm).

1999 – De Crăciun am avut zăpadă prin bună parte din țară, care s-a topit destul de repede dar apoi pe 31 decembrie a nins din nou prin sudul țării, unde am strâns 15 – 20 cm.

Intervalul 2000 – 2024

2001 – Vestul, nordul și centrul țării au avut zăpadă din belșug (20 – 40 cm), iar de Crăciun a început să ningă și prin sud și am avut intervale inclusiv cu 10 – 15 cm prin unele zone.

2002 – Strat de zăpadă prin bună parte din țară, prin zona Capitalei spre 10 – 15 cm.

2003 – Zăpadă din belșug prin sudul țării (cu excepția sudul Dobrogei). Am avut 15 – 25 cm prin Muntenia, Oltenia, sudul Moldovei, zonele montane, respectiv 5 – 7 cm prin Transilvania, Maramureș,. Banatul și Crișana, cam fără zăpadă.

2005 – Zăpadă prin nordul Moldovei, Transilvania, Maramureș, Banat, Crișana, sudul Dobrogei.

2006 – Ceva zone cu zăpadă prin fiecare regiune a țării, dar nu mai mult de 3 – 5, 7 cm.

2008 – Zăpadă din belșug prin nordul și centrul Moldovei (15 – 20, 25 cm), strat efemer prin Transilvania, Dobrogea, estul Munteniei, Banat ( 1 – 3 cm).

2009 – Oltenia, estul Munteniei, Moldova au avut chiar 30 – 40 cm, inclusiv Bucureștiul s- a bucurat de 15 – 20 cm.

2010 – Ninsori după Crăciun, strat de zăpadă mai consistent prin vest, nord, dar și prin Oltenia și Muntenia (Craiova, București au avut 10 – 15 cm).

2012 – Un nou Crăciun de poveste prin Moldova (30 – 40, spre 60 cm în zona Botoșani), dar și Muntenia a primit un 15 – 20 cm de Crăciun.

2014 – 30 – 40 cm prin Oltenia, Muntenia, Moldova, sudul Transilvaniei, zonele montane, 5 – 10 cm prin Banat, estul Munteniei.

2016 – Ninsori după Crăciun, strat de 2 – 4, 5 cm prin Muntenia, Dobrogea, nordul Moldovei, Transilvania și Maramureș. La munte strat consistent.

2018 – zăpadă mai ales prin nordul, centrul și estul țării.

2019 – După Crăciun (28 –  29 decembrie) Moldova a primit ninsori bune, cu strat de 15 – 20 cm prin nord și centru.

2021 – Din nou, după Crăciun, Moldova primește o repriză consistentă de ninsori și pe 29 – 30 decembrie avem strat de 15 – 20 cm prin nord și centru. Zăpadă de Crăciun va avea, pe lângă zonele montane și Maramureșul.

Scenarii pentru iarna in Romania (2025):

1.Blocaj scandinav + aer rece din est / nord-est

Acesta este unul dintre cele mai puternice scenarii de iarnă pentru România. Practic, se formează un blocaj atmosferic solid în zona Scandinaviei, iar în același timp un anticiclon rece se întinde în estul Europei.

Ce urmează? Aer foarte rece, continental, începe să curgă spre vest și sud-vest, direct către Europa de Est și România

În acest scenariu, temperaturile pot coborî accentuat sub zero grade, mai ales noaptea, iar dacă apare și umezeală, ninsorile pot deveni persistente. Este tipul de configurație care aduce ger, strat de zăpadă stabil și episoade de viscol, mai ales în sud și est.

2. NAO negativ – blocaj în Atlantic + talveg adânc peste Europa

Un alt scenariu celebru este cel asociat cu faza negativă a Oscilației Nord-Atlantice (NAO). Pe scurt, Atlanticul „se blochează”: presiuni foarte ridicate apar în zona Groenlandei și Islandei, iar circulația obișnuită de vest este deviată.

Consecința directă este formarea unui talveg adânc care coboară spre Europa Centrală și de Est. Aerul rece pătrunde pe arii largi, inclusiv în România, uneori rapid și agresiv.

3. Ciclon mediteranean + strat rece bine instalat

Poate cel mai „spectaculos” scenariu pentru România este cel al ciclonilor mediteraneeni. Aici nu vorbim doar de frig, ci de combinația perfectă între aer rece și umezeală.

Un ciclon se formează în bazinul Mediteranei și înaintează spre Balcani sau Marea Neagră. Dacă România are deja un strat rece suficient de gros, precipitațiile pot cădea sub formă de ninsoare abundentă, uneori cu viscol și troienire.

Iarna adevărată nu vine la întâmplare. Ea apare atunci când unul sau mai multe dintre aceste tipare se aliniază corect. Uneori vin separat, alteori se combină și atunci apar episoadele cu adevărat istorice

De aceea, nu orice hartă cu temperaturi scăzute înseamnă automat iarnă, iar nu orice ciclon aduce zăpadă. Detaliile sinoptice fac diferența.

SURSA: Prognoze Meteo - Vremea în România (facebook)