In tumultul citadin din targul Buzaului, un eveniment deosebit a trecut oarecum neobservat de marea masa a traitorilor din cetate - ZILELE BIBLIOTECII JUDEŢENE „V. VOICULESCU” BUZĂU - 132 de ani de BIBLIOTECĂ PUBLICĂ. Incercam sa facem o retrospectiva a evenimentelor din aceste zile si sa mentionam intalnirile deosebite, din viata acestui centru de cultura buzoian! Incepem sa “povestim”, cu ajutorul randurilor organizatorilor:

14 noiembrie 2025:

“Revenim cu poveşti despre minţi agere!

În turneul literar alături de scriitorul Mugur Grosu în licee, întâlnirea cu tânăra generaţie a fost plină de energie. Poate că microfonul a stat mai mult la noi, dar știm ce se întâmpla în sală: ascultatul intens, notițele luate rapid și procesarea ideilor. Am descoperit o generație care nu se grăbește să dea răspunsuri, ci cântărește informația. Asta înseamnă inteligență critică, iar dacă întrebările apar ulterior, este evident că interacţiunea cu un scriitor a fost benefică.

Întrebări şoptite, priviri ridicate din ecrane, răspunsuri prompte, de la fiecare grup în parte, în liceele: Liceul Tehnologic „Henri Coandă”, Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”, Liceul de Arte „Margareta Sterian”, Colegiul Naţional Pedagogic „Spiru Haret”.

Două zile pline, fiecare cu plusvaloarea ei, duc la concluzia că astfel de evenimente sunt utile şi benefice, atât pentru scriitor, cât şi pentru Biblioteca Judeţeană, dar, mai ales, pentru minţi şi suflete în formare…”

Tot Vineri, 14 noiembrie:

  “Din poveste în poveste: timp şi relaxare pentru micii cititori

 Pentru cei mai mici cititori propunem propunem o oază de calm și magie. „Din poveste în poveste” este mai mult decât o simplă lectură; este un moment de respiro și de stimulare a imaginației active a copiilor. Dacă un copil dezvoltă o asociere pozitivă timpurie cu biblioteca (prin joacă, relaxare și povești), sunt șanse mult mai mari ca el să rămână un cititor fidel la adolescență și la maturitate, de aceea am gândit acest eveniment ca o investiţie pe termen lung în viitorii cititori şi utilizatori ai bibliotecii.

  Lectura este un instrument de sănătate emoțională. În lumea digitală rapidă, acest eveniment reamintește părinților și copiilor de valoarea timpului petrecut împreună și de rolul fundamental pe care îl joacă povestea în dezvoltarea vocabularului, a empatiei și a capacității de concentrare.

 Dragi părinţi, bunici, educatori, luaţi copiii de mână şi aduceţi-i la bibliotecă! E timpul poveştilor!

„I-am povestit profesoarei cum m-am holbat pe geam, dincolo de gratii, la pescăruşi, întrezărind în ei spectrul libertăţii, şi m-am bucurat amintindu-mi că era ultima mea zi acolo. Indiferent ce avea să se-ntâmple, eu urma să fiu liber, altceva nu mai conta, căci libertatea era cel mai frumos lucru pe care ni l-a făgăduit viaţa.” GROSU, Mugur. 1994. Piteşti: Paralela 45, 2025. Vol. 1. p.58

Un scriitor care nu şi-a uitat neliniştile adolescenţei, visurile acelor vremuri, este cel mai potrivit să le povestească tinerilor despre iubire, libertate, incertitudini, eşecuri. Un scriitor care nu se studiază în şcoli, dar care este viu, la fel ca limba română, un scriitor care este tânăr şi care poate transmite entuziasm.

Aceasta a fost alegerea Bibliotecii Judeţene „V. Voiculescu” Buzău pentru un turneu literar, în patru licee buzoiene, Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”, Colegiul Naţional Pedagogic „Spiru Haret”, Liceul de Arte „Margareta Sterian”, Liceul Tehnologic „Henri Coandă”.

Două zile pline, 13 – 14 noiembrie 2025, serbând Zilele Bibliotecii Judeţene „V. Voiculescu” Buzău.

Vă vom povesti cum a fost.

„Vasile Voiculescu, omul din spatele scriitorului” este un proiect prin care bibliotecarii (Raluca-Florina Andrei şi Carmen Ciomag) vor să transforme un nume abstract găsit în denumirea Bibliotecii Judeţene Buzău sau în manual, într-o figură umană, accesibilă şi inspiratoare. Elevii vor asocia numele lui Vasile Voiculescu cu două roluri, pe de o parte, doctorul, pe de altă parte, scriitorul. Obiectivul emoţional este de a-i inspira pe elevi să fie curioși, să citească și să își urmeze propriile pasiuni (fie că este vorba de desen, sport sau povești).

În această săptămână festivă pentru Biblioteca Judeţeană „V. Voiculescu” Buzău, cei care l-au „cunoscut” pe Vasile Voiculescu, au fost elevii clasei a IV-a B, de la Liceul De Arte „Margareta Sterian”, profesor pentru învăţământ primar Lucica Dumitrescu.

Fotografii realizate de cadrele didactice

Este biblioteca publică pregătită pentru viitor? Au răspuns la întrebare bibliotecari din bibliotecile publice ale judeţului Buzău.

Pentru a afla răspunsul, s-au identificat cel mai mare atu al bibliotecii şi cea mai mare nevoie a acesteia.

Cel mai mare atu al bibliotecii publice îl reprezintă: resursa umană / bibliotecar ambiţios / anii de experienţă ai bibliotecarului;  renume bun; poziţia centrală / aproape de şcoală; spaţiu propriu / confortabil / nou / renovat / separate de primărie/ încăperi aranjate cu articole tradiţionale autentice din toate zonele etnografice; căldură; utilizatori fideli; conexiune la internet; fondul de carte / achiziţie de carte nouă; echipamentele IT primite prin PNRR; rafturi noi; experienţa de a lucra cu cartea.

Printre nevoile stringente ale bibliotecilor publice se regăsesc: o nouă lege a bibliotecilor; să nu se desfiinţeze postul de bibliotecar; îngăduinţă şi înţelegere din partea autorităţilor locale; respectul autorităţii locale; un număr mai mare de utilizatori; lipsa de timp petrecut în bibliotecă; resurse financiare; buget alocat achiziţiei de carte; achiziţie constant de carte nouă / cărţi pentru copii; un spaţiu mai mare / care să nu fie în sediul primăriei / adecvat, cu grupuri sanitare şi căldură / renovat şi modernizat; mobilier nou; aparatură electronică / calculatoare noi; colaborări / programe.

La prima vedere, există tentaţia de a ridica din sprânceană, cum să fie o nevoie a bibliotecii să nu se desfiinţeze postul de bibliotecar sau respectul autorităţii locale? Şi totuşi, iată că sunt locuri în care autorităţile publice nu pun preţ pe accesul comunităţii la educaţie şi cultură,  nu respectă legea bibliotecilor, prin care se specifică următoarele: „Creşterea anuală a colecţiilor din bibliotecile publice trebuie să fie de minimum 50 de documente specifice la 1.000 de locuitori.” şi  „Colecţia din biblioteca publică trebuie să asigure cel puţin un document specific pe cap de locuitor.” Acest lucru, de fapt, se referă şi la lipsa de respect a autorităţii locale. Dacă se desfiinţează postul de bibliotecar, se închide o bibliotecă, se interzice dreptul la informare.

Iată şi câteva direcţii pentru viitor, atât de necesare: bibliotecile asigură acces la internet, organizează cursuri de competenţe digitale, sunt uşi către e-guvernare: plata online a taxelor, completare formulare, folosirea platformelor digitale, sunt spaţii neutre şi sigure pentru: întâlniri, evenimente cultural, cluburi de lectură, proiecţii de film, ateliere pentru tineri, adulţi sau seniori, asigură educaţia şi formarea continuă, de la noțiuni digitale, limbi străine, abilități practice,  la şcoli de vară sau ateliere de scriere creativă, pot fi centre pentru păstrarea memoriei locale, în care se face: documentarea și promovarea tradițiilor locale, arhivarea istoriei orale, expunerea colecțiilor foto sau a obiectelor vechi.

Răspunsul dacă biblioteca publică este pregătită pentru viitor variază, în funcţie de toate limitele care ni se impun, nouă, bibliotecarilor, dar şi în funcţie de limitele pe care ni le punem singuri.

Luni, 10 octombrie 2025, ora 13:00, vă invităm la vernisaj!

„Vernisajul sau momentul în care hârtia începe să vorbească” ne oferă o experienţă autentică vizuală şi antropologică prin cele două expoziţii:

De la tăblițe la tastatură: biblioteca-forme și transformări culturale

Pornind de la scrierea pe tăbliţele de lut sau pe sulurile de papirus, trecând prin apariţiile revoluţionare ale codexurilor şi tiparului, ajungând la revoluţia tehnologică, informaţia se transmite de mii de ani, iar biblioteca a apărut tocmai din nevoia de a depozita, stoca şi organiza informaţiile. Biblioteca viitorului poate fi chiar aici, ea este deja centru cultural, educaţional, social, dar, mai ales, informaţional, digitalizarea este la un click distanţă.

A dona – donare, la prima vernisare: ce mai găsim prin cărţi: o expoziție inedită dedicată micilor surprize lăsate între pagini de cititori.

Una dintre modalităţile de completare a colecţiilor unei biblioteci, curentă sau retrospectivă, o reprezintă şi donaţiile de cărţi, sursă benefică şi importantă pentru completarea fondului de carte. De-a lungul timpului, între paginile cărţilor donate, am găsit mici, dar înduioşătoare obiecte uitate.

Mărturii ale timpului, scrisorile, vederile, în special cele datate, biletele de tren şi multe altele oferă o dovadă directă a unor evenimente istorice, a mentalităților, a modului de viață sau a limbajului unei anumite perioade. Viaţa cotidiană, aşa cum a fost, oameni, locuri, amintiri, amprente personale, poveşti nespuse, conexiuni emoţionale între cititorul original şi carte, toate ne oferă un context social valoros.

Expoziţiile vor rămâne în holul Bibliotecii Judeţene „V. Voiculescu” Buzău toată luna noiembrie.

În anul 1873, profesorul Basil Iorgulescu înfiinţează prima bibliotecă publică la Buzău, dar, abia începând cu 9 noiembrie 1893, Biblioteca începe să funcţioneze cu denumirea de „Biblioteca publică a Buzeului-Carol I”. Fondul acestei prime biblioteci publice se găseşte azi în biblioteca renumitului Colegiu Naţional „B. P. Hasdeu”.

În anul 1932 se înfiinţează Biblioteca „Nicoale Iorga”, cu statut de bibliotecă orăşenească, care din 1933 va primi numele „Alexandru Marghiloman”, cel care a lăsat prin testament o donaţie importantă de carte.

În august 1944, în urma retragerii armatelor hitleriste, bombardamentele au distrus parţial Palatul comunal, acolo unde erau depozitate cărţile şi arhiva. Au fost recuperate doar aproximativ 800 de volume, biblioteca schimbându-şi sediul şi numele pe parcursul anilor.

Prin Hotărârea nr. 1542 a Consiliului de Miniştri privind măsurile ce trebuie luate pentru îmbunătăţirea activităţii bibliotecilor din Republica Populară Română, publicată în Monitorul Oficial nr. 120 din 29 decembrie 1951, se înfiinţează Biblioteca Orăşenească Buzău, cu sediul în strada Unirii nr. 170, într-o casă naţionalizată, astăzi demolată. Cartea cu numărul de inventar 1 se află şi azi la Secţia de Împrumut pentru Adulţi.

În 1974 devine bibliotecă judeţeană, din 1984 sediul se stabileşte definitiv pe strada Unirii nr. 140, într-o clădire de patrimoniu, construită în 1914 de arhitectul Grigore Cerchez, iar din 1991, prin Decizia nr. 284 a Consiliului Judeţean se acordă Bibliotecii Judeţene numele lui V. Voiculescu.

Biblioteca Judeţeană V. Voiculescu” Buzău vă aşteaptă cu drag într-un sediu provizoriu, în incinta Galleria Mall, dar, cu toate secţiile deschise şi cu toate serviciile tradiţionale sau moderne la dispoziţia dumneavoastră.

Pe lângă sediul central, vă oferim acces în filialele de cartier: Corpul B – cartierul Poşta, Filiala nr. 2 Micro XIV, în incinta Liceului Liceul cu Program Sportiv „Iolanda Balaş-Sötter” Buzău, şi în Filiala de carte religioasă „Dionisie Romano”, în incinta Fundaţiei Sf. Sava.

Multi ani Bibliotecii Judetene si felicitari organizatorilor! A fost …” de poveste”!

Iulian Gavriluta