Un nou coronavirus descoperit la liliecii din Brazilia are o trăsătură cheie care i-ar putea facilita trecerea la om
Pe măsură ce lumea abia își revine din ecourile pandemiei de COVID-19, o nouă descoperire științifică, ce provine din adâncurile pădurilor braziliene, ne reamintește fragilitatea echilibrului dintre om și natură.

Cercetătorii au identificat recent o nouă tulpină de coronavirus la liliecii din Brazilia, botezată BRZ batCoV, care poartă o asemănare tulburătoare cu SARS-CoV-2, virusul responsabil pentru criza sanitară globală.

Această similitudine se concentrează în jurul unui element cheie, care ar putea permite noului virus să traverseze bariera dintre specii.

Elementul care a stârnit îngrijorarea oamenilor de știință este un sit viral denumit „situsul de clivaj pentru furină” (FCS), localizat pe proteina Spike a virusului BRZ batCoV. Acest sit este aproape identic cu cel al SARS-CoV-2 și este fundamental pentru capacitatea unui virus de a pătrunde eficient în celulele umane.
În cazul SARS-CoV-2, acest mecanism a fost un factor decisiv în răspândirea sa rapidă și contagiozitatea sa ridicată. Prezența unui astfel de sit pe BRZ batCoV nu înseamnă automat un pericol iminent pentru om, deoarece există și alte betacoronavirusuri care posedă un FCS fără a fi generat pandemii.

Cu toate acestea, pentru comunitatea științifică, este un semnal de avertizare clar. Cercetătorii subliniază că această particularitate ar putea facilita adaptarea virusului la celulele umane, mai ales dacă apar mutații suplimentare.

Acest potențial latent, combinat cu monitorizarea insuficientă a virușilor în anumite zone ale lumii, conferă descoperirii o importanță crucială pentru sănătatea publică și pentru prevenirea viitoarelor epidemii.

Studiul, care a analizat 70 de lilieci în Brazilia, sugerează că acest nou virus ar fi putut circula nestingherit pentru o perioadă considerabilă de timp, fără a fi detectat.

Cunoștințele actuale despre coronavirusurile de liliac provin predominant din Asia, Africa și Orientul Mijlociu, lăsând un gol semnificativ în înțelegerea fenomenului în America.

Oamenii de știință insistă asupra necesității unei supravegheri mult mai atente pentru a identifica virusurile cu potențial zoonotic, adică acelea care pot fi transmise de la animale la om, înainte ca ele să devină o amenințare majoră.

Deși infecțiozitatea BRZ batCoV nu a fost încă testată direct asupra celulelor umane, combinația dintre un FCS funcțional și lipsa unei monitorizări epidemiologice a zonelor respective crește semnificativ nivelul de alertă.

O abordare proactivă permite o înțelegere mai aprofundată a diversității virale și dezvoltarea strategiilor preventive înainte ca noi pandemii să izbucnească.

Imaginea unui liliac Pteronotus Parnellii, cunoscut și sub denumirea de liliacul cu mustăți al lui Parnell, surprinsă de Alex Borisenko, ne amintește de aceste creaturi nocturne care joacă un rol complex în ecosistem, dar și în biologia virușilor.

Această descoperire, publicată inițial pe platforma de pre-publicare BioRxiv, este o ilustrare elocventă a vulnerabilității sistemelor noastre de supraveghere în fața virusurilor emergente.

Chiar și în absența unor dovezi directe de transmitere la om, BRZ batCoV ne reamintește cu tărie: natura este un rezervor vast de viruși, iar unii dintre ei ar putea, într-o zi, să treacă bariera speciilor.

Colaborarea internațională, secvențierea genetică avansată și o supraveghere ecologică constantă sunt piloni esențiali în anticiparea și reducerea riscurilor.

Înțelegerea filogeniei și a caracteristicilor funcționale ale coronavirusurilor de liliac reprezintă cheia pentru prevenirea viitoarei pandemii.

Dincolo de granițele Braziliei, această cercetare încurajează oamenii de știință din întreaga lume să monitorizeze activ rezervoarele animale și să fie pregătiți să detecteze rapid orice amenințare emergentă, transformând lecțiile trecutului în scuturi pentru viitor.

SURSE: OMS, Curiozitatea.ro