Mobilizarea românilor din străinătate –Guvernul României a adoptat proiectul de lege a apărării naționale, un act normativ care schimbă fundamental modul în care este organizată apărarea țării. De asemenea guvernul a adoptat modificări la Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare. Noile norme prevăd că, în caz de război, mobilizare sau stare de asediu, cetățenii români incorporabili și rezerviștii, indiferent dacă trăiesc în țară sau în străinătate, sunt obligați să se prezinte la centrele militare în termen de maximum 15 zile de la notificare.

Mobilizarea românilor din străinătate – Obligația rezerviștilor din diaspora: prezentare în 15 zile

Potrivit documentului elaborat de Guvernul condus de Ilie Bolojan și transmis Parlamentului pe 6 octombrie 2025, această prevedere vizează atât cetățenii cu domiciliul în România, cât și pe cei plecați temporar în afara țării. În momentul instituirii stării de asediu sau declarării stării de mobilizare, rezerviștii și incorporabilii sunt chemați pentru clarificarea situației militare și, dacă este cazul, pentru înmânarea ordinului de chemare. Cine sunt cei plecați temporar? Sunt cei care și-au păstrat domiciliul în țară și au în continuare carte de identitate românească, și aceștia primesc convocarea la adresa de domiciliu din România.

Legea reglementează clar faptul că neprezentarea la centrul militar în termenul stabilit poate atrage sancțiuni administrative sau penale, în funcție de situație. În mod concret, neprezentarea la exercițiile și antrenamentele de mobilizare constituie contravenție și este sancționată cu amenzi între 405 și 1.251 de lei, conform Legii 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare.

Mobilizarea rezervei externe: un scenariu luat în calcul

Noua lege a apărării naționale introduce, în premieră, mecanisme clare pentru mobilizarea românilor aflați în străinătate. În termen de 15 zile, sunt obligați să se prezinte la centrul militar la care sunt arondați sau să contacteze autoritățile pentru clarificarea situației militare.

În caz contrar, cetățenii riscă sancțiuni. Astfel, sistemul de apărare națională devine integrat în viziunea de securitate colectivă a NATO și a Uniunii Europene, care pune accent pe mobilizarea rapidă a tuturor resurselor umane în situații de urgență.

Proiectul de lege, care urmează să fie dezbătut în procedură de urgență în Parlament, vine într-un context regional tensionat, în care statele europene își revizuiesc legislația de apărare. Documentul asimilează bunele practici din misiuni internaționale și din conflictele recente, stabilind responsabilități clare între cetățeni și autorități în cazul unei crize majore.

SURSE: ziarulromanesc.de, Gov.ro,