O transformare remarcabilă are loc în modul în care românii abordează provocările juridice, inteligența artificială, prin platforme precum ChatGPT, devenind o resursă de primă mână în căutarea soluțiilor legale.

Se conturează o tendință clară, indicând că opt din zece români își asumă rolul de avocat propriu, apelând la tehnologie pentru a-și clarifica aspectele juridice. Această schimbare de paradigmă este susținută de un studiu recent, realizat de agenția MKOR la inițiativa startup-ului ImmoSafe.
Conform cercetării, un procent considerabil de 78% dintre respondenți au analizat cel puțin un document legal în ultimul an, iar 77% dintre aceștia au făcut acest lucru fără a solicita asistența unui specialist.

Fenomenul nu este o surpriză pentru avocata Ruxandra Vișoiu, care subliniază impactul major al inteligenței artificiale asupra interacțiunii dintre oameni și avocați.

Ea observă că un număr tot mai mare de clienți ajung la cabinetul său după ce au consultat ChatGPT sau au utilizat platforme specializate, precum Juridice AI, dezvoltată de juridice.ro, pentru a redacta cereri sau plângeri. Inteligența artificială s-a impus astfel ca o primă etapă în demersul legal.

Avocata Vișoiu explică faptul că mulți clienți efectuează o cercetare proprie aprofundată înainte de a solicita sfatul unui avocat. Unii dintre ei chiar menționează că li s-a recomandat un anumit cabinet prin intermediul ChatGPT.

Adesea, ei formulează întrebări specifice, cum ar fi „Cum poți obține cetățenia română?”, iar ChatGPT generează răspunsuri, bazându-se pe informații extrase de pe site-uri de avocatură.

Deși de multe ori aceste informații se dovedesc a fi corecte, există și situații în care acuratețea este compromisă. Un exemplu concret, adus în discuție de avocată, este cazul unui client convins că nu era necesar să cunoască limba română pentru a obține cetățenia pe baza descendenței.

În realitate, legea fusese modificată în primăvara anului 2025, impunând această cerință lingvistică. Această experiență, deși a adus o dezamăgire, a demonstrat clar că inteligența artificială nu poate înlocui integral expertiza juridică umană.

Cu toate acestea, avocata Vișoiu recunoaște că există și scenarii în care indivizii pot gestiona singuri probleme legale minore.

De exemplu, într-o dispută cu asociația de proprietari pentru o sumă de câteva sute de lei, ar fi lipsit de logică apelarea la un avocat ale cărui onorarii s-ar putea ridica la mii de euro.

În astfel de cazuri, redactarea unei plângeri prealabile sau a unei cereri simple poate fi realizată independent.

Dacă în trecut românii căutau răspunsuri la întrebările juridice pe forumuri online, acum se bazează pe platformele de inteligență artificială, considerate mai rapide și mai clare în centralizarea informațiilor.

Cu toate acestea, avocata avertizează că nu toate domeniile pot fi abordate fără implicarea unui specialist. Este imperativ, spre exemplu, ca în cazul tranzacțiilor imobiliare, să se apeleze la un notar, indiferent de calitatea draftului pregătit de inteligența artificială.

Departe de a privi tehnologia ca pe o amenințare, Ruxandra Vișoiu o consideră un instrument valoros pentru avocați. Deja, profesioniștii din domeniu utilizează inteligența artificială pentru sarcini simple, având grijă să nu compromită securitatea datelor.

Este esențial să înțelegem cum să o integrăm eficient, nu să o respingem. Cercetarea MKOR confirmă această tendință: 60% dintre români percep utilitatea unei platforme de analiză juridică bazate pe inteligență artificială, apreciind rapiditatea și accesul permanent.

Pe de altă parte, 40% dintre ei manifestă o reticență în a încărca documente confidențiale online, din cauza preocupărilor legate de securitate. Într

-o piață în care doar 9% dintre respondenți apelează la serviciile unui avocat și 11% la cele ale unui notar, inteligența artificială se profilează pentru mulți ca fiind primul „avocat consultat”, oferind o alternativă rapidă, economică și, uneori, surprinzător de precisă.

SURSE: Incredibilia, MKOR, ImmoSafe