Halloween, o sărbătoare cu rădăcini adânci în festivalurile celtice de odinioară, celebrate acum mai bine de două milenii în Irlanda și Scoția, a parcurs o călătorie remarcabilă prin timp și culturi.

A început ca o celebrare a sfârșitului verii și a recoltei, transformându-se de la ritualuri păgâne la tradiții medievale și, în cele din urmă, la costume moderne și parade urbane.

Această festivitate a reușit să amuze, să distreze și să înfricoșeze generații întregi, cucerind, se pare, întreaga lume. Însă, adevărul este mai nuanțat: în anumite colțuri ale globului, ecourile acestei sărbători sunt întâmpinate nu cu entuziasm, ci cu suspiciune, sau chiar cu interdicții ferme.

Aici, Halloween-ul transcende simpla distracție cu dovleci sculptați, devenind un punct de discuție despre identitate, valori culturale și amprenta globalizării.

În Uzbekistan, de pildă, încă din 2012, autoritățile au emis instrucțiuni clare către instituțiile publice, interzicând organizarea petrecerilor de Halloween.

Chiar dacă nu există o lege adoptată explicit de parlament, presiunea oficială a determinat școlile și magazinele să evite orice decor sau obiect tematic. Un caz similar se regăsește în Rwanda, unde, în 2013, s-a interzis oficial organizarea petrecerilor comerciale și publice de Halloween.

Această decizie făcea parte dintr-o strategie națională mai amplă, menită să promoveze unitatea și cultura locală, o inițiativă ce a inclus temporar chiar și restricții asupra sărbătorilor de Crăciun.

În regiuni precum Arabia Saudită, abordarea este profund influențată de considerații religioase și sociale. Aici, Halloween nu este recunoscut oficial și este adesea etichetat drept „haram” – interzis – de către cei care îl percep ca având rădăcini păgâne.

Simboluri precum vrăjitoarele, demonii sau costumele înfricoșătoare sunt considerate ofensatoare. Deși unii expatriați aleg să celebreze în cercuri private, orice manifestare publică este strict interzisă.

Forțele de ordine morală, cunoscute drept „Poliția Religioasă”, au autoritatea de a interveni, desființând petreceri sau mustrând persoanele surprinse cu costume în spații publice.

Un exemplu elocvent a fost în noiembrie 2021, când poliția a arestat mai mulți angajați și clienți dintr-un magazin de decorațiuni din Jeddah, unde avea loc o petrecere de Halloween, incident ce a generat reacții internaționale.

Aceeași reticență este prezentă și în Iran, unde se emit avertismente împotriva activităților școlare sau comunitare care ar putea semăna cu Halloween, considerându-se că acestea promovează superstiții sau practici neadecvate. Protejarea tradițiilor locale motivează, de asemenea, decizii similare.

În Mongolia, autoritățile au interzis sărbătoarea în școli în 2022, temându-se că influențele occidentale ar umbri valorile budiste și nomade.

Chiar și în China, unde Halloween nu are un statut oficial, răspândirea sa este mult mai limitată decât în Occident, accentul fiind pus mai degrabă pe consumism și divertisment, decât pe tradiție sau mitologie locală.

Ghana, o țară africană, deși este familiarizată cu conceptul, nu îl practică, păstrând o relație complexă cu credințele legate de vrăjitorie. Nici în Oceania, Halloween nu și-a găsit rădăcini adânci.

Papua Noua Guinee, de exemplu, preferă să celebreze festivalul agricol Morobe Show, iar în Australia, impactul Halloween-ului a fost întotdeauna modest.

Principalul impediment aici este sezonul: în octombrie, australienii se bucură de primăvară și de temperaturi blânde, o atmosferă total diferită de toamna mohorâtă și de lumea spiritelor evocate de sărbătoare în emisfera nordică.

Surprinzător, chiar și în Statele Unite, țara unde Halloween-ul a devenit un fenomen cultural major, au existat districte școlare care au ales să interzică festivitățile, cel puțin sub anumite forme.

Districtul South Orange și Maplewood din New Jersey, de exemplu, a decis la un moment dat să nu permită petreceri tematice sau costume în școli, invocând o politică de incluziune menită să nu-i marginalizeze pe elevii cu convingeri religioase sau culturale diferite.

Ulterior, această interdicție a fost parțial relaxată. În anumite regiuni din Rusia, autoritățile locale au intervenit, ordonând școlilor să limiteze sau să elimine activitățile de Halloween.

Argumentele invocate au inclus sănătatea psihică a copiilor sau îngrijorarea că aceste festivități importate promovează elemente ce nu se aliniază valorilor locale.

Toate aceste exemple subliniază că Halloween nu este o tradiție universală, ci mai degrabă o manifestare a globalizării culturale, întâmpinată cu reticență în acele locuri unde identitățile locale sunt încă puternic apărate.

Măsurile de interdicție sau restricție sunt adesea motivate de o combinație de factori: religia și identitatea culturală, unde simbolurile Halloween-ului sunt percepute ca inacceptabile sau contradictorii cu valorile proprii; dorința de a proteja tradițiile locale și de a evita asimilarea culturală impusă de globalizare; și, nu în ultimul rând, necesitatea de a reglementa adunările publice, costumele și măștile pentru a preveni dezordinea sau încălcarea decenței publice.

În societățile cu diviziuni religioase sau etnice, autoritățile pot interzice aceste festivități pentru a evita favorizarea anumitor grupuri.

Astfel, o sărbătoare percepută de unii drept o simplă distracție inocentă, devine în multe colțuri ale lumii un subiect controversat, un simbol al influențelor externe și al complexității diferențelor religioase și culturale.

Modul în care o tradiție precum Halloween este acceptată, adaptată sau respinsă, reflectă, în ultimă instanță, mai mult despre societățile care o privesc decât despre sărbătoarea în sine.

SURSE: MSN News,Incredibilia.ro, Active News