Un pericol invizibil, purtat de un vânt puternic sau de ecourile unei istorii îndepărtate, a tulburat liniștea unei comunități din Statele Unite.

Anul trecut, o bacterie extrem de rară pe teritoriul american a infectat doi bărbați care lucrau în același loc, declanșând o investigație amplă pentru a-i desluși misterul originii.

Ipotezele variază de la o posibilă călătorie neașteptată cu uraganul Helene, până la o prezență tăcută, de decenii, adusă din alte colțuri ale lumii. Spre finalul lunii septembrie 2024, uraganul Helene și-a croit drum prin Caraibe și Golful Mexic, pentru a lovi ulterior statele Florida și Georgia.

Câteva zile mai târziu, în adâncul unui comitat rural din Georgia, două cazuri de infecție au alertat autoritățile medicale. Bărbații, amândoi lucrând pe același șantier de construcții în timpul furtunii, au prezentat simptome severe.

Medicii au identificat rapid vinovatul: bacteria *Burkholderia pseudomallei*, agentul patogen responsabil de melioidoză. Această boală se manifestă prin dificultăți respiratorii, febră ridicată, tuse persistentă și migrene puternice.

Fără tratament, rata mortalității poate ajunge la impresionantul procent de 90%, o cifră care scade la 40% în cazul administrării prompte a medicației.

Nu este prima dată când această bacterie atrage atenția publică; în 2021, ea a fost implicată într-o serie de contaminări legate de spray-uri cu uleiuri esențiale comercializate de lanțul Walmart.

*Burkholderia pseudomallei* este o bacterie tropicală prin excelență, endemică în Asia de Sud-Est și nordul Australiei, prosperând în solurile și apele din regiunile tropicale și subtropicale. Prezența ei pe solul Statelor Unite este, așadar, o anomalie.

Cum au contractat cei doi bărbați această infecție? O echipă de la Departamentul de Sănătate Publică din Georgia a publicat un studiu pe platforma Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) încercând să răspundă acestei întrebări cruciale.

Inițial, oamenii de știință au considerat că uraganul Helene ar fi putut transporta bacteria, provocând astfel cele două contaminări. Se știe că fenomenele meteorologice extreme pot amplifica riscul unor astfel de infecții.

Un exemplu recent este cel din Queensland, Australia, de la începutul anului 2025, unde inundațiile masive au „trezit” bacteria, ducând la pierderea a doisprezece vieți.

Însă, pentru ca un astfel de scenariu să fie plauzibil, bacteria ar trebui să fie deja prezentă în zonă, ceea ce nu era cazul în Statele Unite, complicând ipoteza uraganului.

În fiecare an, autoritățile sanitare americane raportează aproximativ o duzină de cazuri de melioidoză, majoritatea fiind asociate cu călătoriile internaționale. Ceea ce diferențiază cele două cazuri din Georgia este faptul că niciunul dintre bărbații infectați nu părăsise teritoriul american.

Această anomalie a condus cercetătorii pe o cale nouă. Analiza genetică a bacteriilor a relevat o descoperire surprinzătoare: genomul lor corespundea cu cel al altor două infecții fatale de melioidoză, înregistrate în Georgia cu aproape jumătate de secol în urmă.

Primul caz, din 1983, a implicat un veteran de război care lucra într-o bază militară, iar al doilea, din 1989, a aparținut unui alt bărbat care servise în Războiul din Vietnam (1955-1975), o țară unde bacteria este extrem de răspândită.

Secvențierea genetică a confirmat că toate cele patru cazuri – cele două din 2024 și cele două din anii 1980 – proveneau dintr-o sursă comună.

Această legătură istorică sugerează o a doua ipoteză, mult mai complexă: bacteria ar fi putut fi introdusă și ar fi persistat în sudul Statelor Unite, posibil în urma repatrierii personalului militar și/sau a echipamentelor din Vietnam.

Liderii studiului nu exclud, așadar, ca originea recentelor contaminări să nu aibă nicio legătură cu uraganul Helene. Deși încă nu s-au formulat concluzii oficiale, căutarea continuă. Certitudinea va veni odată cu descoperirea unor dovezi materiale, în special a unor mostre de mediu contaminate.

Până în prezent, o singură astfel de prelevare a fost efectuată, în 2022, în sudul statului Mississippi, menținând vie speranța de a desluși complet misterul acestei prezențe neașteptate.

Efectul nociv găsit în furtunile de nisip. De ce este periculos nisipul din Sahara care ajunge ocazional şi în România

Nisipul transportat pe calea aerului de furtuni afectează atât sănătatea oamenilor, cât şi ecosistemele. Un nou studiu sugerează că o parte din efectele negative nu constă în particulele de praf, ci mai degrabă în bacteriile care se agaţă de acestea, călătorind astfel pe o distanţă mare.

Unele dintre aceste bacterii pot fi patogene – dăunătoare nouă şi/sau mediului – şi câteva dintre acestea pot avea gene pentru rezistenţa la antibiotice, scrie Science Daily.

Alte bacterii pot induce funcţii ale ecosistemului precum fixarea azotului. Profesorul Iinon Rudich, împreună cu grupul său de cercetători de la Institutul de Ştiinţă din Israel, au investigat genetica bacteriilor care se deplasează pe calea aerului, cu ajutorul furtunilor de nisip.

Rudich precizează că „microbiomul dintr-o furtună de nisip care provine din Sahara este diferit faţă de cel care provine din deşertul saudit sau sirian şi putem observa adaptarea între populaţia de bacterii şi condiţiile de mediu existente în fiecare regiune”.

Cercetătorii au descoperit că în timpul unei furtuni de nisip concentraţia de bacterii şi numărul de specii de bacterii prezent în atmosferă creşte semnificativ, astfel oamenii care se expun la aceste furtuni se expun şi riscurilor pe care asemenea bacterii le pot aduce. De asemenea, cercetătorii au constatat că unele dintre aceste bacterii sunt rezistente la antibiotic, dar care, cel puţin deocamdată, se găsesc într-o concentraţie foarte mică pentru ca astfel de trăsătură să se extindă.

Nisipul din Sahara a ajuns în ultimii ani şi în România, în urma unor furtuni abundente care au deplasat praful prin intermediul norilor.

SURSE: Descopera.ro, curiozitatea.ro