Dintre cele 26 de membre ale UE, România ocupă penultimul loc în ceea ce privește speranța medie de viață a cetățenilor, de 76,6 ani, în timp ce media Uniunii este de 81,7 ani, potrivit Eurostat. În țara noastră, vârsta de pensionare standard în rândul bărbaților este de 65 de ani, iar la femei de 63 de ani, stagiul minim de cotizare este de 15 ani, iar cel complet de 35 de ani. Din zona guvernamentală apar periodic informații potrivit cărora vârsta de pensionare ar putea fi crescută, în condițiile în care, în viitor, numărul de persoane care cotizează va fi prea mic, raportat la cel al pensionarilor. Premierul Bolojan a anunțat pe 8 septembrie, în cadrul unui interviu pentru TVR, ceea ce e cunoscut deja, de ani buni, că România se confruntă cu o scădere demografică semnificativă.
„Dacă nu crește vârsta de pensionare în general la toate categoriile, inclusiv în zona de pensii speciale, vom ajunge într-o situație de nesustenabilitate a sistemului de pensii peste 5 ani, peste 10 ani”, a declarat premierul.Oficialul de la Palatul Victoria a transmis că amânarea unor astfel de măsuri ar echivala cu „amanetarea viitorului generațiilor viitoare” prin acumularea de datorii nesustenabile. Ulterior, pe 9 septembrie, Guvernul a precizat că nu există un proiect concret în acest moment care să prevadă creșterea vârstei de pensionare. Totuși, semnale de alarmă privind nesustenabilitatea sistemului de pensii au fost trase în spațiul public, în mod repetat, iar îngrijorarea persistă, din partea economiștilor și a societății civile.
Vii, dar nu și viabili.
Vârsta realistă până la care poți spera că poți munci fără boli, în RomâniaȘi totuși, cât de mult să crească vârsta de pensionare? Se spune că oamenii trăiesc mai mult în ziua de azi, dar cu boli ținute „sub control”, prin medicamente și intervenții chirurgicale și alte metode terapeutice relativ noi. Și în acest caz, după ce vârstă mai suntem viabili, apți de muncă la un nivel rezonabil? Și totodată, câți dintre noi mai apucă să beneficieze de pensie, măcar jumătate sau un sfert din anii de cotizare? Pe marginea acestui subiect, Ziare.com a discutat cu Tudor Ciuhodaru, medic primar în medicina de urgență, doctor conferențiar. Potrivit acestuia, pragul ce trebuie luat drept reper trebuie să fie vârsta de 60 de ani.„Speranța de viață sănătoasă este undeva la 60 de ani. Ca să muncești, nu trebuie să ai nicio boală. Și oricum, nu știu cum spun unii că a crescut această speranță de viață, dar după pandemie a scăzut peste tot. Nu neapărat din cauza COVID, ci din cauza faptului că în perioada respectivă s-au acumulat tot felul de probleme, inclusiv de natură psihologică, dependențe etc.
Îl invit și eu pe domnul premier Bolojan sau pe domnul președinte Dan să facă o gardă într-un spital, pe la vârsta de 68-70 de ani, să vadă cum este. Propunerea mea este ca vârsta de pensionare să fie de 55 de ani, pentru cine dorește. Am colegi de 40 de ani cu AVC și cu infarct miocardic acut. În plus, condițiile de muncă în România sunt departe de ceea ce înseamnă standard european.
Haideți să vedem Franța cum sprijină sănătatea: stimulente de instalare pentru medicii de familie, în valoare de 50.000 de euro, scutiri de taxe pentru aproximativ 3 ani de zile. Nu ne comparăm ca speranță de viață cu Vestul, nu ne comparăm din punctul de vedere al condițiilor de muncă și, de asemenea, în ceea ce înseamnă prevenția, România este departe de Franța”, a explicat Ciuhodaru.Prin creșterea vârstei de pensionare, oficialii care lansează astfel de propuneri își ascund incapacitatea politică, lasă de înțeles medicul.„Guvernanții noștri vin cu astfel de propuneri pentru a face economie la pensii. Iar pentru ceea ce înseamnă medicina, mai ales medicina de urgență, ceea ce vor ei să facă este condamnare la moarte. Din păcate, suntem singura țară europeană în care munca suplimentară și de noapte în domeniul medical este plătită la jumătate. Haideți să vorbim despre majorarea acestor venituri, raportate la venitul întreg!”, a explicat Ciuhodaru.
Politicienii de la putere nu vor și/sau nu pot să aplice o strategie clară prin care problema scăderii populației să fie combătută, este de părere medicul.„Suntem la un minim istoric de nașteri într-un an, undeva la 120.000. Suntem într-o prăbușire demografică, din cauza nașterilor puține și a migrației. În loc ca guvernanții să stimuleze natalitatea, ei se gândesc la creșterea vârstei de pensionare și la creșteri de taxe, inclusiv pentru categoriile vulnerabile”, a completat profesorul universitar, pentru Ziare.com. România, fără un plan de rezolvare a crizei demograficeÎntre timp, în România, nivelul de trai scăzut raportat la Vest descurajează tinerii să facă copii și să rămână să lucreze în țara de origine, avertizează sociologii. Aceste probleme au fost reliefate în special din anul 2007, anul integrării României în UE, când cei mai mulți români au luat calea străinătății. Mulți dintre aceștia revin în România doar în vacanțe. Cu toate acestea, guvernele României nu au considerat picajul demografic drept o problemă crucială, ce trebuie rezolvată în baza unei strategii punctuale.
În schimb, state precum Polonia au dezvoltat mai multe strategii pentru a încuraja repatrierea polonezilor din diaspora și pentru a stimula natalitatea, în contextul declinului demografic și al migrației masive post-aderarea la UE, ce au cuprins, printre altele:- sprijin financiar pentru relocare, locuințe și integrare, buget dublat în 2025;- realizare de centre de integrare, restricții de imigrație din afara UE;- educație lingvistică pentru copiii din familiile poloneze din diaspora. Președintele conservator Karol Nawrocki a promis continuarea politicilor predecesorului său, Andrzej Duda, care a promovat repatrierea ca prioritate națională. De asemenea, atât guvernul conservator Morawiecki, cât și premierul progresist Tusk au susținut acțiuni punctuale, strategii pe termen mediu și lung, concentrate pe diaspora. În plus, Polonia a adoptat politici pro-nataliste, prin sprijinirea familiilor poloneze. Președintele Duda și premierul Morawiecki au fost ambasadorii inițiativei, cu o creștere a fertilității. Noul președinte conservator, Nawrocki, a promis un nou program fiscal numit „Familie Plus”, conceput special pentru a sprijini gospodăriile cu doi sau mai mulți copii, ce va include anumite deduceri fiscale, beneficii financiare și stimulente pentru nașteri, cu scopul de a contracara declinul demografic al Poloniei. Programul este prezentat ca o „investiție în viitorul națiunii", legat de promovarea valorilor tradiționale și a familiei. Proiectul este în stadiul de propunere prezidențială, care poate fi blocată sau modificată de Guvernul progresist al lui Tusk.
SURSA: https://ziare.com/angajati/varsta-sanatos-pensionari-bolojan-ciuhodaru-1963789
