Deși numărul persoanelor care ating venerabila vârstă de o sută de ani pare să fie în creștere, o analiză științifică recentă aduce o perspectivă surprinzătoare: statistic vorbind, majoritatea oamenilor născuți după 1939 nu ar trebui să se aștepte să celebreze un secol de viață.

Studiul, desfășurat pe baza a șase metode distincte de prognoză, a analizat speranța de viață în 23 de țări dezvoltate, cu rate reduse ale mortalității, și a ajuns la concluzia că șansele de a ajunge la 100 de ani sunt extrem de mici pentru toți cei născuți în perioada 1939-2000.

Longevitatea fără precedent a seniorilor din zilele noastre este, în mare parte, o moștenire a avansurilor medicale spectaculoase din primele decenii ale secolului XX. Între anii 1900 și 1938, speranța de viață a cunoscut o ascensiune rapidă, crescând cu aproximativ 0,46 ani la fiecare generație.

Astfel, o persoană născută în jurul anului 1900 putea spera să trăiască până la 62 de ani, în timp ce un individ venit pe lume 38 de ani mai târziu avea deja o speranță de viață proiectată la 80 de ani.

Această perioadă a marcat o era de progres accelerat, transformând radical perspectivele asupra duratei vieții. Însă, de la jumătatea secolului trecut, ritmul acestei creșteri a început să încetinească, ridicând semne de întrebare semnificative despre limitele la care ne putem aștepta.

Analiza detaliată a cercetătorilor arată că, pentru generațiile născute între 1939 și 2000, rata de creștere a speranței de viață va înregistra o diminuare substanțială, undeva între 37 și 52 de procente la fiecare nouă generație.

Héctor Pifarré i Arolas, unul dintre autorii studiului, a explicat că, în lipsa unor descoperiri majore capabile să extindă în mod radical viața umană, speranța de viață nu va mai cunoaște acele salturi rapide, specifice primei jumătăți a secolului XX, chiar și în condițiile unei îmbunătățiri a supraviețuirii adulților de două ori mai rapid decât previziunile actuale.

Coautorul José Andrade a adăugat că proiecțiile lor indică faptul că persoanele născute în 1980 nu vor atinge, în medie, vârsta de o sută de ani, iar nicio altă generație inclusă în studiu nu este estimată să atingă acest prag.

Principala explicație pentru această încetinire se regăsește în istoria recentă a medicinei. Salturile impresionante din trecut au fost determinate, în special, de reducerea drastică a mortalității infantile, grație progreselor medicinei pediatrice din anii 1900.

Astăzi, în majoritatea țărilor dezvoltate, mortalitatea infantilă a atins cote extrem de scăzute, ceea ce înseamnă că nu mai există un spațiu la fel de larg pentru o creștere spectaculoasă a speranței de viață prin această cale.

Practic, peste jumătate din actuala încetinire este atribuită mortalității copiilor sub 5 ani, iar două treimi, mortalității persoanelor sub 20 de ani. Cu toate acestea, cercetătorii nu exclud posibilitatea unui nou avans semnificativ în longevitate.

O descoperire cu adevărat revoluționară, precum un tratament definitiv pentru cancer, ar putea schimba complet previziunile, împingând din nou speranța de viață către pragul de un secol.

Însă, fără astfel de progrese medicale de anvergură, împlinirea vârstei de o sută de ani va rămâne, cel mai probabil, o raritate.

Chiar dacă această perspectivă poate părea pesimistă, autorii studiului subliniază că descoperirile lor nu trebuie interpretate ca o dovadă în favoarea sau împotriva existenței unei limite biologice a vieții umane.

Speranța de viață continuă să crească, chiar dacă într-un ritm mai lent decât în epocile trecute, și nu există motive fundamentale să credem că această tendință generală nu va persista. Studiul a fost publicat în prestigioasa revistă Proceedings of the National Academy of Sciences.

SURSE: Proceedings of the National Academy of Sciences, Curiozitatea.ro, Incredibilia.ro