UPDATE - CIRC FARA PAINE IN SEDINTA DE ASTAZI A CLM BUZAU. Asa cum am intuit, scandalul continua si buzoienii sunt dusi din nou in eroare de masinaria lui Faliment! La sedinta au participat deputatul Aur Sorin Titus Muncaciu, Haritina Criata si alti cetateni. Discutiile au fost intrerupte repetat de presedinta de sedinta Oana Gheorghiu (care a tinut la inceput sa reaminteasca Universului ca e ziua ei?! :)) ). Primarul Faliment a tinut inca de la inceput sa spuna ca proiectul controversat legat de "Orasele smart - CCC" este retras pentru O DEZBATERE PUBLICA (ATENTIE - doar CONSULTATIVA!). Restul discutiilor, (in afara de cateva obiectii si sugestii pertinente, venite de la invitati) au fost cu accese de furie, mistocarii de santier si manipulari flausate! Sedinta video o gasiti inregistrata pe pagina Primariei Buzau (cine are acces!!!).
STIRE INITIALA: Continua bataia de joc a primarului Toma la adresa buzoienilor! Fara consultare publica, edilul a semnat in numele buzoienilor, un acord climatic cu consecinte foarte grave asupra vietii de zi cu zi si a libertatilor cetatenesti fundamentale. In aparenta bun, proiectul nu este destul de cunoscut in amanunt si nicidecum de societatea buzoiana, la acest moment nu stie cum sa rapsunda la astfel de provocari IMPUSE "de la centru"! Astfel, in cadrul sedintei CLM de astazi, la Primarie, dupa ce primarul Toma s-a angajat in numele buzoienilor sa acceseze aceste fonduri pentru proiectul CLIMATE CITY: Proiect de hotărâre nr. 160 din 22.07.2025 privind aprobarea Contractului Climatic al Municipiului Buzău (CLIMATE CITY CONTRACT- С.С.С.) privind „MISIUNEA 100 ORAŞE INTELIGENTE ŞI NEUTRE DIN PUNCT DE VEDERE CLIMATIC PÂNĂ ÎN ANUL 2035", iniţiativă a Comisiei Europene. (O ANALIZA A IMPACTULUI, IN LINII MARI, O GASITI LA FINAL!!!)
La fel, Toma continua cu ceea ce stie…sa se imprumute, crescand rata de indatorare a buzoienilor: Proiect de hotărâre nr. 162 din 23.07.2025 privind aprobarea modificării 4 a Hotărârii Consiliului Local al municipiului Buzău nr. 7 din 19.01.2024 privind contractarea unei finanţări rambursabile interne/externe în valoare de 145.590.000 lei, prin credit bancar, pentru realizarea obiectivelor de investiţii de interes public local;
Alte Proiecte de pe Ordinea de zi a CLM Buzau:
Se convoacă Consiliul Local al Municipiului Buzău în şedinţă
ordinară, la data de 31.07.2025, ora 09:30, şedinţă care va avea loc în sediul
Consiliului Local al Municipiului Buzău, situat în Municipiul Buzău, Piața
Daciei, nr. 1, în Palatul Comunal, etaj 1, sala Stan Săraru (sala 24).
(2) Şedința prevăzută la alin. (1) se va desfășura atât cu
prezența fizică a consilierilor locali în sala de ședință, cât și prin utilizarea de
către consilierii locali a aplicației Zoom.
Proiectul ordinii de zi al şedinţei este următorul:
Proiect de hotărâre nr. 130 din 04.06.2025 privind înființarea şi organizarea
serviciului de ecarisaj pentru colectarea, transportul și neutralizarea cadavrelor de
animale de pe domeniul public din Municipiul Buzău;
Proiect de hotărâre nr. 147 din 30.06.2025 privind revenirea sumelor
obținute din valorificarea deșeurilor feroase din patrimoniul Liceului Tehnologic
"Grigore C. Moisil" în bugetul liceului, pentru finanțarea unor proiecte educaționale;
Proiect de hotărâre nr. 150 din 08.07.2025 privind Indemnizația maximă a
membrilor din Consiliile de administrație din cadrul societăților comerciale cu capital
majoritar de stat, din subordinea Consiliului Local Municipal Buzău
Proiect de hotărâre nr. 151 din 10.07.2025 privind aprobarea dobândirii de
către Municipiul Buzău a unui teren intravilan, categoria de folosință arabil, situat în
municipiul Buzău, Tarlaua 33, Parcela 506, teren ce face obiectul renunțării la
dreptul de proprietate de către R.A. şi R.A.;
Proiect de hotărâre nr. 152 din 16.07.2025 privind încetarea dreptului de
administrare al RAM TERMO VERDE S.R.L. Buzău asupra unor bunuri de retur şi
radierea unor puncte de lucru ale RAM TERMOVERDE S.R.L. Buzău;
Proiect de hotărâre nr. 153 din 17.07.2025 privind numirea membrilor
Comitetului Director al Clubului Sportiv „Sport Club Municipal Gloria Buzău";
Pagina 1 din 3
Proiect de hotărâre nr. 155 din 21.07.2025 privind aprobarea dezlipirii
imobilului cu număr cadastral 69636, situat în Municipiul Buzău, Tarlaua 36,
Parcelele 593, 594, 607, 608, 609, Şoseaua Vadu Paşii, limitrof Stației de Epurare;MANIA8. Proiect de hotărâre nr. 156 din 21.07.2025 privind aprobarea documentaţiei
tehnico-economice FAZA STUDIU DE FEZABILITATE şi A INDICATORILOR
TEHNICO-ECONOMICI pentru obiectivul de investiţii "CONSTRUIRE CENTRU
PENTRU SITUAŢII DE URGENȚĂ AL MUNICIPIULUI BUZĂU ŞI ÎMPREJMUIRE
Proiect de hotărâre nr. 157 din 21.07.2025 pentru aprobarea proiectului
„IMPLEMENTAREA CONCEPTULUI DE ECONOMIE CIRCULARĂ ȘI EFICIENȚĂ
ENERGETICĂ ÎN ȘCOLILE GIMNAZIALE DIN MUNICIPUL BUZĂU, ȘCOALA NR. 5
EPISCOP DIONÍSIE ROMANO" și a cheltuielilor legate de proiect;
Proiect de hotărâre nr. 158 din 21.07.2025 pentru aprobarea proiectului
„IMPLEMENTAREA CONCEPTULUI DE ECONOMIE CIRCULARĂ ȘI EFICIENȚĂ
ENERGETICĂ ÎN ȘCOLILE GIMNAZIALE DIN MUNICIPUL BUZĂU, ȘCOALA NR. 8
– NICU CONSTANTINESCU” și a cheltuielilor legate de proiect;
Proiect de hotărâre nr. 159 din 21.07.2025 pentru aprobarea proiectului
„CONSOLIDAREA ÎN VEDEREA IMPLEMENTĂRII CONCEPTULUI DE ECONOMIE
CIRCULARĂ ȘI EFICIENȚĂ ENERGETICĂ A ŞCOLII NR. 14 – МІНAIL
KOGĂLNICEANU DIN MUNİCIPIUL BUZĂU” și a cheltuielilor legate de proiect;
Proiect de hotărâre nr. 160 din 22.07.2025 privind aprobarea Contractului
Climatic al Municipiului Buzău (CLIMATE CITY CONTRACT- С.С.С.) privind
„MISIUNEA 100 ORAŞE INTELIGENTE ŞI NEUTRE DIN PUNCT DE VEDERE
CLIMATIC PÂNĂ ÎN ANUL 2035", iniţiativă a Comisiei Europene;
Proiect de hotărâre nr. 161 din 23.07.2025 privind aprobarea dobândirii de
către Municipiul Buzău a unui teren intravilan, categoria de folosință arabil, situat în
municipiul Buzău, Tarlaua 32, Zona Parc Tineretului - Lot 1, teren ce face obiectul
renunţării la dreptul de proprietate de către V.D.;
Proiect de hotărâre nr. 162 din 23.07.2025 privind aprobarea modificării 4
a Hotărârii Consiliului Local al municipiului Buzău nr. 7 din 19.01.2024 privind
contractarea unei finanţări rambursabile interne/externe în valoare de 145.590.000
lei, prin credit bancar, pentru realizarea obiectivelor de investiţii de interes public
local;
Proiect de hotărâre nr. 163 din 23.07.2025 privind rectificarea 2 а
bugetului Municipiului Buzău pe anul 2025;
Proiect de hotărâre nr. 164 din 23.07.2025 pentru aprobarea cuantumului
redevenței datorată Municipiului Buzău de către Asociaţia de Dezvoltare
Intercomunitară "Buzău – Mărăcineni";
Diverse: spre informare, adresa Camerei de Conturi Buzău nr. 49.806 din
21.07.2025, înregistrată la Primăria municipiului Buzău la nr. 111.266 din
21.07.2025, cu privire la Raportul referitor la finanţele publice locale ale județului
Buzău pe anul 2023.
ART.2.- Proiectele de hotărâre prevăzute la art. 1 vor fi puse la
dispoziția consilierilor locali în format electronic.
Materialele prevăzute la art. 1, precum şi alte înscrisuri despre care se
face vorbire în cuprinsul proiectelor, pot fi studiate, în format letric, de către
consilierii locali, la cabinetul Secretarului General al Municipiului Buzău.
ART.3.- Proiectele de hotărâre au fost inițiate astfel:
-proiectul de hotărâre de la pct. 2 de pe ordinea de zi a fost inițiat de
domnul consilier local Laurențiu Stîlpeanu;
-proiectul de hotărâre de la pct. 3 de pe ordinea de zi a fost inițiat de
domnii consilieri locali Constantin lonescu și Florin Drăgulin;
-celelalte proiecte de hotărâre de pe ordinea de zi au fost inițiate de
primarul municipiului Buzău, domnul Constantin Toma.
ART.4.- În preambulul proiectelor de hotărâre prevăzute la art. 1 au fost
indicate Comisiile de specialitate la care acestea au fost trimise spre avizare.
ART.5.- Proiectele de hotărâre se regăsesc pe pagina de internet a
primăriei, www.primariabuzau.ro.
Iulian Gavriluta
P.S. ANALIZA IMPACT PROIECT CLIMATIC
Către: Consiliul Local al Municipiului Buzău
Referitor: Ședință Consiliu 31 Iulie punctul nr. 12. Proiect de hotărâre
nr. 160 din 22.07.2025 privind aprobarea Contractului Climatic al
Municipiului Buzău (CLIMATE CITY CONTRACT- C.C.C.) privind
„MISIUNEA 100 ORAŞE INTELIGENTE ŞI NEUTRE DIN PUNCT DE
VEDERE CLIMATIC PÂNĂ ÎN ANUL 2035”, iniţiativă a Comisiei
Europene;
Salvați Bugetul, Salvați Buzăul!
Contextul european și local
Contractul Climatic al Municipiului Buzău (CCC) este parte din Misiunea
Comisiei Europene „100 de oraşe inteligente şi neutre din punct de vedere
climatic până în anul 2035”. Oraşele care semnează se angajează să
devină neutre climatic într‑un termen scurt şi să acţioneze ca
laboratoare pentru soluţii replicabile în alte comunităţi. În documentul
anexă al proiectului de hotărâre se precizează că Buzăul îşi asumă
angajamentul de a atinge neutralitatea climatică până în 2035, dorind
să devină un „oraș magnet” pentru locuitori, investitori şi turişti. Această
viziune este susţinută printr‑un Plan de Acţiune pentru Neutralitatea
Climatică (PANC) ce vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră
în mobilitate, mediu construit, sisteme energetice, gestionarea deşeurilor şi
infrastructură verde. Planul se aliniază cu Pactul Verde European şi
politicile naţionale, iar administraţia locală consideră că alinierea la
taxonomia UE este o condiţie esenţială pentru a accesa finanţările
europene.
Dimensiunea financiară – un decalaj între ambiţie și realitate
Veniturile şi bugetul local
Analiza surselor de venit arată că bugetul municipiului este modest şi
dependent de transferuri de la stat şi de fonduri europene. Conform datelor
economice prezentate în anexă, între 2019 şi 2024 bugetul total anual a
variat între 48 şi 88,7 milioane euro. Pentru anul 2024 sursele proprii de
venit sunt în jur de 52,9 milioane euro, în timp ce transferurile de TVA de la
bugetul de stat şi subvenţiile însumează încă 32 milioane euro. Pentru
2025 se estimează venituri totale de 178 milioane euro, dar 60,98 % provin
din subvenţii şi doar 21,32 % din impozit pe venit. Acest lucru arată o
dependenţă masivă de finanţarea externă şi un spaţiu fiscal redus
pentru investiţii.
Costurile PANC
Costurile totale de implementare ale planului de neutralitate climatică sunt
estimate la aproximativ 479,5 milioane euro până în 2035. Din această
sumă, investiţiile iniţiale (CAPEX) sunt evaluate la circa 463,99
milioane euro, iar costurile operaţionale continue la 15,5 milioane euro.
Doar pentru domeniul eficienţei energetice şi producerea de energie
nepoluantă în clădirile publice sunt necesare peste 104 milioane euro.
Reabilitarea termică şi modernizarea instalaţiilor din clădirile publice
presupun încă 18,7 milioane euro, iar iluminatul stradal exclusiv LED
implică aproape 6,9 milioane euro. Comparativ cu bugetul anual al
oraşului, aceste sume sunt uriaşe şi depăşesc de câteva ori veniturile
municipiului.
Nevoia de cofinanţare și capacitatea administrativă
O mare parte din costuri ar urma să fie acoperite prin Programul Naţional
de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), Programul Regional Sud‑Est, Fondul
pentru Modernizare şi alte programe europene. Totuşi, accesarea fondurilor
europene implică asigurarea cofinanţării locale şi respectarea unor
criterii stricte de eligibilitate. În document se precizează că
municipalitatea va contracta credite de la Trezoreria Statului, bănci
comerciale sau instituţii financiare internaţionale şi va recurge la
parteneriate public‑private. Împrumuturile contractate pentru
modernizarea transportului public şi digitalizarea serviciilor
însumează deja 152 milioane euro. Având în vedere că veniturile
municipale proprii reprezintă doar 37–54 milioane euro pe an, sarcina
financiară se va traduce în îndatorare pe termen lung şi risc de
blocare a altor servicii publice.
Un alt punct sensibil este capacitatea administrativă de a pregăti, licita şi
implementa proiecte complexe. Accesarea fondurilor presupune
documentaţie tehnico‑economică, planuri integrate, audituri energetice şi
proceduri de achiziţii. Buzăul va trebui să crească rapid competenţele
interne sau să externalizeze servicii, ceea ce generează costuri
suplimentare şi riscuri de întârziere. Documentul recunoaşte lipsa de
expertiză tehnică pentru renovări eficiente energetic şi modernizări
profunde. De asemenea, barierele birocratice şi cadrul legislativ complicat
încetinesc implementarea proiectelor de energie regenerabilă.
Bariere structurale şi riscuri majore pentru cetățeni și companii
Mobilitate şi transport
Planul identifică o serie de bariere care afectează sectorul transportului:
dependenţa de maşina personală, infrastructură deficitară pentru mobilitate
alternativă, flotă de transport public învechită, lipsa staţiilor de încărcare
pentru vehicule electrice şi rezistenţa la schimbarea comportamentală.
Transportul public modernizat (autobuze electrice, sisteme inteligente)
costă peste 10 milioane euro anual, iar extinderea infrastructurii pentru
biciclete şi pietoni are alocări modeste. Creşterea numărului de vehicule
private şi congestia reprezintă un risc semnificativ; fără măsuri radicale
(zone cu emisii reduse, taxe de congestie, spaţii de parcare limitate)
obiectivul de reducere a emisiilor nu este realist.
Mediu și eficiență energetică
Municipiul are un parc imobiliar vechi, cu multe clădiri slab izolate şi
vulnerabile la cutremur. Proprietarii de locuinţe sunt puţin motivaţi să
investească în renovări verzi din cauza costurilor ridicate şi a lipsei de
conştientizare. Deşi există finanţare prin PNRR pentru 20 de clădiri
rezidenţiale şi 3 clădiri publice, impactul este limitat la 54–58 % reducere de
emisii pe clădire. Implementarea clădirilor nZEB sau ZEB implică
materiale verzi costisitoare, iar piaţa locală nu oferă suficiente soluţii.
Lipsa expertizei în rândul arhitecţilor şi inginerilor pentru renovări eficiente
energetic este o barieră suplimentară.
Sisteme energetice
Buzăul depinde în mare măsură de surse fosile (gaze naturale,
cărbune) pentru încălzire şi electricitate. Reţeaua electrică locală nu
este pregătită să integreze masiv surse regenerabile, iar infrastructura
de distribuţie prezintă pierderi mari. Regulamentele naţionale complexe
îngreunează instalarea panourilor solare sau a turbinelor eoliene, iar lipsa
unor scheme de sprijin descurajează prosumatorii. Proiectul de parc
fotovoltaic de 3,531 MWp este un pas pozitiv, dar acoperă doar necesarul
instituţiilor publice. În condiţiile în care necesarul total de investiţii în
sistemele energetice depăşeşte 30 milioane euro (inclusiv iluminatul
public LED şi monitorizarea inteligentă), neutralitatea climatică pare
dificil de atins fără reformarea pieţei energetice.
Infrastructură verde și soluții bazate pe natură
Municipiul suferă de lipsa unui plan urbanistic optimizat pentru
neutralitatea climatică. Extinderea necontrolată a oraşului duce la
fragmentarea spaţiilor verzi şi la efectul de insulă de căldură. Soluţiile
bazate pe natură – acoperişuri verzi, pavaje permeabile, păduri urbane –
sunt subutilizate. Proiectele de împădurire (13,6 ha) şi amenajarea
infrastructurii „verde‑albastru” sunt salutare, dar necesită finanţare
semnificativă şi întreţinere pe termen lung. Împădurirea zonei adiacente
oraşului sau construirea unui Aqua Park pot contribui la calitatea vieţii, însă
nu atacă cauzele principale ale emisiilor de CO₂.
Alte riscuri sistemice
În tabelul de riscuri principale se subliniază întârzierile în proiectele
naţionale de infrastructură (drumuri, căi ferate), care împiedică
conectivitatea oraşului. Incertitudinile financiare asociate costurilor
fluctuante ale materialelor şi energiei pot încetini proiectele. Creşterea
numărului de vehicule private poate anula eforturile de reducere a emisiilor.
Fondul construit vechi este vulnerabil la cutremure şi necesită
consolidări costisitoare. Toate aceste riscuri indică faptul că neutralitatea
climatică până în 2035 nu este doar o problemă de finanţare, ci şi de
capacitate de implementare şi de schimbare socială.
Implicaţii sociale şi politice
Planul acordă puţină atenţie dimensiunii sociale a tranziţiei. Rezidenţii
şi întreprinderile locale pot resimţi povara financiară a adoptării noilor
tehnologii (vehicule electrice, materiale verzi) într‑un oraş unde
veniturile sunt sub media UE. Introducerea taxelor de congestie, a
tarifelor progresive pentru servicii publice sau a taxelor ecologice ar putea
stârni rezistenţă. Lipsa de conştientizare şi comportamentele culturale
pro‑auto sunt identificate ca bariere cheie, dar soluţiile propuse se limitează
la campanii de informare şi facilităţi fiscale. Fără o strategie de incluziune
socială, există riscul ca politicile climatico‑energetice să agraveze
inegalităţile.
Concluzii și recomandări
Echilibrarea ambiţiei cu realismul financiar. Costurile planului
(aproape 480 milioane euro) depăşesc de mai multe ori bugetul
anual al municipiului. Buzăul ar trebui să adopte o strategie
etapizată, concentrându-se pe investiţii cu impact rapid şi costuri
moderate (modernizarea iluminatului public, extinderea spaţiilor verzi,
renovări pilot ale clădirilor publice) şi să evite supraîndatorarea.
Consolidarea capacităţii administrative. Accesarea fondurilor
europene necesită resurse umane specializate. Municipalitatea
trebuie să investească în formarea personalului, să simplifice
procedurile interne şi să creeze parteneriate cu universităţi şi firme de
consultanţă pentru elaborarea proiectelor. Fără o echipă dedicată,
absorbţia fondurilor va fi modestă.
Reforma sistemului energetic local. Pentru a reduce dependenţa
de combustibili fosili, Buzăul trebuie să promoveze prosumatorii,
să modernizeze reţeaua de distribuţie şi să elimine barierele
administrative pentru instalarea de panouri solare. Un parc
fotovoltaic de 3,5 MWp este insuficient pentru neutralitate; este
necesară stimularea investiţiilor private şi parteneriate cu furnizorii de
energie.
Mobilitate orientată spre oameni, nu doar spre tehnologie. În
lipsa unei reţele de transport public atractive, achiziţia de autobuze
electrice nu va aduce o schimbare semnificativă.
Incluziune socială şi echitate. Tranziţia climatică trebuie să aibă
la bază o evaluare a impactului social. Subvenţiile pentru transport
public, programe de renovare pentru familiile cu venituri mici şi
consultare publică reală sunt esenţiale pentru a evita polarizarea.
Adaptarea obiectivului de neutralitate. Având în vedere situaţia
financiară, barierele structurale şi riscurile identificate, termenul de
2035 pare ambiţios. O abordare mai flexibilă, cu obiective
intermediare (de exemplu, reducere cu 40 % a emisiilor până în
2030) ar permite ajustarea planurilor în funcţie de capacitatea reală a
oraşului şi ar oferi timp pentru atragerea resurselor.
Concluzii – de ce nu ar trebui semnat contractul climatic de la Buzău
Povara financiară depășește cu mult capacitatea orașului. Planul
solicită investiții de aproape 480 mil. € până în 2035, dintre care peste
463 mil. € sunt costuri inițiale. Bugetul anual al municipiului abia
depășește 80 mil. € și depinde în proporție de 60 % de transferuri și
subvenții. Semnarea contractului ar însemna să ne angajăm la
cheltuieli uriașe fără o certitudine reală a finanțării, împingând orașul
către împrumuturi masive și posibile majorări de taxe.
Contribuabilii vor suporta costul. Întreținerea infrastructurii climatice
ar mai însemna costuri operaționale anuale de peste 15 mil. €. Pentru a
acoperi aceste sume, administrația ar trebui să crească taxele locale,
să introducă taxe de congestie sau să reducă alte servicii. Asta
înseamnă facturi mai mari pentru încălzire, taxe pe proprietate mai
ridicate și costuri suplimentare pentru parcare și transport. Familiile
cu venituri mici ar fi cele mai afectate.
Mediul de afaceri se confruntă cu incertitudine și costuri
suplimentare. Planul impune modernizarea clădirilor la standarde
nZEB/ZEB și schimbarea parcului auto către vehicule electrice. Clădirile
eficiente energetic și materialele „verzi” sunt însă scumpe și greu de găsit
pe piața locală. Firmele mici și investitorii ar trebui să suporte costuri
mari de conformare, ceea ce ar putea descuraja investițiile noi sau i-ar
determina să se relocheze. Lipsa clarității legislative privind prosumatorii
și infrastructura pentru energie regenerabilă, descrisă în document,
adaugă un nivel suplimentar de risc.
Rețea energetică și infrastructură nepregătită. Municipiul depinde
încă de surse fosile și are o rețea electrică ineficientă. Integrarea masivă a
energiei regenerabile și a vehiculelor electrice ar necesita investiții și mai
mari în rețea, altminteri există riscul de întreruperi și costuri neprevăzute
pentru locuitori și firme. În același timp, proiectele de modernizare la nivel
național sunt întârziate, ceea ce înseamnă că Buzăul ar rămâne izolat și ar
suporta singur cheltuielile.
Impact social și rezistență la schimbare. Documentul recunoaște că
dependența de mașina personală este ridicată, iar trecerea la
transport public necesită schimbări de comportament. Introducerea de
zone cu emisii reduse, taxe de congestionare și limitarea parcărilor va fi
impopulară și va întâmpina rezistență. Fără o strategie socială bine
definită, riscul de polarizare și contestare publică este major.
Compromiterea altor investiții esențiale. Orașul are nevoi urgente în
educație, sănătate, infrastructură rutieră și consolidare seismică. Alocarea
a peste o treime din bugetul actual pentru politici climatice, așa cum
se prevede, înseamnă că alte investiții vitale vor fi amânate sau
reduse. Proiectele de campus universitar sau îmbunătățirea serviciilor
medicale pot fi afectate de reorientarea resurselor către neutralitatea
climatică.
Obiective prea ambițioase pentru un oraș de dimensiunea Buzăului.
Atingerea neutralității climatice până în 2035 presupune transformări
profunde în mai puțin de zece ani. Având în vedere barierele identificate –
infrastructură veche, lipsa expertizei locale și reglementări greoaie – există
riscul de a semna un contract imposibil de respectat, ceea ce poate aduce
sancțiuni reputaționale și financiare dar mai ales vor îndatora municipiul pe
zeci de ani fără vreo garanție de obținere a finanțărilor la care se face
referire - să nu uităm că bugetul de 1 miliard de euro este destinat tuturor
orașelor din proiect - nu orașului nostru.
Ultimul aspect, la fel de important, ține de riscurile de natură juridică și
chiar penală care apar în general atunci când autorităţile: angajează
cheltuieli fără acoperire bugetară sau fără respectarea procedurilor legale
de achiziţii sau când furnizează date false ori incomplete și informează
consiliul/localnicii cu privire la obligaţiile asumate sau folosesc fondurile
alocate în alte scopuri decât cele prevăzute.
Analiză realizată de
Silviu Roșioru
Consilier Local Municipiul Buzău
