Fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de 166,2 miliarde lei, la finalul lunii mai 2025, în creştere cu 19% faţă de nivelul înregistrat la aceeaşi dată din 2024, potrivit statisticii Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).
"Investiţiile fondurilor de pensii administrate privat s-au realizat într-un procent de 94% în active româneşti, majoritatea fiind denominate în lei.
O mare parte a instrumentelor româneşti sunt reprezentate de titluri de stat sau acţiuni listate la BVB", menţionează ASF.
Conform sursei citate, contribuţiile încasate în luna mai 2025 au fost în valoare de 1,95 miliarde lei, în timp ce contribuţia medie a fost 430 lei.
Peste 8,3 milioane de români participă la Pilonul II de pensii
La finalul lunii mai, titlurile de stat deţineau cea mai mare pondere în cadrul activelor, de 108,6 miliarde de lei, respectiv 65,3%. Pe locul doi se aflau acţiunile, cu 39,48 miliarde de lei (23,8%), iar pe poziţia a treia obligaţiunile corporative, cu 6,84 miliarde de lei (4,1% din total active).
ASF precizează că fondurile de pensii private obligatorii aveau 8.347.560 participanţi în mai 2025.
În cadrul Pilonului II sunt active următoarele fonduri de pensii: Metropolitan Life, Aripi, AZT Viitorul tău, BCR, BRD, NN şi Vital.

Cum își vor putea retrage românii banii din pensiile private. Proiect de lege
Mecanismele prin care românii cu pensii private din Pilonul II (obligatorii, administrate privat) și Pilonul III (opționale, administrate privat) își vor putea încasa banii acumulați în conturile personale sunt prevăzute într-un nou proiect de lege.
Beneficiarii vor avea la dispoziție mai multe variante de încasare a sumelor acumulate. Aceștia „își vor putea încasa banii prin retragere programată, pensii plătite pentru o perioadă limitată de timp, până la rambursarea întregului activ personal, sau prin pensii viagere, pensii care se vor plăti pe întreaga durată de viață a membrului sau a supraviețuitorului, în cazul pensiei viagere cu componentă de supraviețuitor".

O opțiune suplimentară o constituie „retragerea unei sume forfetare de până la 25% sau chiar întreaga sumă acumulată dacă valoarea activului este sub un anumit nivel" se arată în proiectul de lege, conform news.ro.

Pragul minim pentru pensia privată
Totuși, pentru a putea institui o pensie privată, legislația propusă stabilește un prag minim: „activul acumulat ar trebui să fie de cel puțin 12 ori mai mare decât valoarea indemnizației sociale stabilită pentru pensionarii din sistemul public de pensii (de 1.281 lei)". Aceasta înseamnă că suma minimă necesară este de 15.372 lei (12 x 1.281 lei), la acest moment.

Proiectul de lege „stabilește reguli privind organizarea și funcționarea sistemului de plată a pensiilor private, prin stabilirea criteriilor de autorizare/avizare a entităților care alcătuiesc acest sistem, a principiilor prudențiale și cerințelor de funcționare aplicabile acestor entități".
Românii au economisit sume record în fondurile de pensii private, iar valoarea activelor a trecut de 9% din PIB
Plata pensiilor private se va realiza prin intermediul unor „fonduri special constituite în acest scop, denumite fonduri de plată a pensiilor private", care vor fi administrate de societăți specializate, numite furnizori de pensii private, autorizați de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

Categoriile de furnizori autorizați
Legislația propusă definește patru categorii de furnizori de pensii private care pot fi autorizați:

Administratorii de fonduri de pensii private

Societățile de asigurare de viață

Societățile de administrare a investițiilor

Societățile de plată a pensiilor private constituite ca societăți pe acțiuni, conform Legii societăților nr. 31/1990

În procesul de elaborare a proiectului de lege „au fost luate în considerare practicile internaționale legate de plata pensiilor private, cu precădere cele din țări al căror sistem de pensii private prezintă cele mai mari similarități cu sistemul românesc, de exemplu Bulgaria".

SURSE: CNPP, ASF, Stirile ProTV