​“La 2 zile, după succesul de la Islaz, revoluționarii români au pornit spre București. Domnitorul Gheorghe Bibescu a semnat Constituția de la Islaz, dar a fost forțat să abdice, la presiunile consulilor rus și otoman.

​Guvernul Provizoriu și apoi Locotenența Domnească au trecut la crearea unei strategii de guvernare, încercând aplicarea de reforme, inclusiv reforma agrară care însă nu a putut fi implementată din cauza discuțiilor sterile din Comisia Proprietății al cărei vicepreședinte a fost ales Ion Ionescu de la Brad.

​Locotenența Domnească a cedat puterea la 13 septembrie 1848, o dată cu intervenția otomană în Țara Românească, marcată de luptele de pe Dealul Spirii.

​Revoluționarii munteni au ajuns în Ardeal unde au sperat ca Avram Iancu să continue rezistența, dar intervenția rusă la finalul verii lui 1849, a dus la salvarea Imperiului Habsburgic și, implicit la finalul revoluției.

​Pașoptiștii însă, timp de un deceniu au luptat pe la curțile Europei, susținându-și dreptatea! Au reușit în 1856, la Congresul de la Paris, ca problema româneasă să fie problemă europeană.

​Așa a început epopeea unității și independenței naționale! La 11 iunie 1848, a triumfat un principiu, al libertății și naționalismului, chiar dacă factorul care le-a generat, Revoluția a fost până la urmă înfrântă!”, a scris pe facebook, deputatul AUR Buzau, Sorin Titus Muncaciu.