Țânțarul-tigru aduce febra Dengue și virusul Chikungunya în Europa din cauza încălzirii globale
Global Health Cards indică faptul că bolile tropicale Dengue și Chikungunya cresc în Europa, conform unui studiu din Lancet Planetary Health. Această evoluție se datorează expansiunii țânțarului tigru, principalul vector, influențat de încălzirea globală.

Dengue și Chikungunya sunt transmise de țânțarii din genul Aedes, în special Aedes albopictus, cunoscut drept țânțarul tigru. Inițial originar din Asia, acesta s-a stabilit în Europa în anii 2000, iar temperaturile în creștere i-au permis să supraviețuiască și să se extindă spre nord.

Studiul, care analizează date din ultimii 35 de ani, evidențiază creșterea epidemică începând cu 2010, corelată cu schimbările climatice.

În 2024, anul considerat cel mai călduros înregistrat, peste 300 de cazuri de Dengue au fost depistate în Uniunea Europeană, mai mult decât totalul ultimilor 15 ani la un loc.
Spre deosebire de anii anteriori, când cazurile proveneau aproape exclusiv din zone tropicale, multe infecții sunt acum indigene, contractate direct pe teritoriul european. Zone precum Franța, Spania, Italia și Croația devin propice pentru reproducerea țânțarului și diseminarea virusurilor.

Chikungunya a prezentat, de asemenea, reveniri alarmante, cum ar fi epidemia de pe insula Reunion, ilustrând capacitatea virusului de a reapărea în condiții favorabile.

Proiecțiile pentru 2060 sunt îngrijorătoare: dacă emisiile gazelor cu efect de seră de mențin în traiectoria curentă, numărul epidemiilor în Europa ar putea crește de cinci ori, transformând Dengue și Chikungunya din boli sezoniere și localizate în amenințări permanente.

Studiul mai arată un dezechilibru în detecția cazurilor, raportările fiind mai frecvente în regiunile bogate, cu infrastructuri de sănătate mai dezvoltate. Această inegalitate sugerează un număr subestimat de cazuri, mai ales în teritoriile cu resurse limitate.

Țânțarul tigru poate transmite și alți viruși precum Zika și virusul Nilului de Vest, a căror potențială diseminare în Europa urmează o logică similară.

În fața acestei situații, autoritățile de sănătate publică trebuie să-și adapteze strategiile, îmbunătățind sistemele de supraveghere, detectarea rapidă a cazurilor și informarea publicului, și să ia în considerare efectele schimbărilor climatice asupra sănătății pe termen mediu și lung.

SURSE: Global Health Cards, CUriozitate.ro