În ultimele decenii, România a fost martora unui experiment politic periculos, în care valorile democratice și principiile de bază ale statului de drept au fost sacrificate pentru interese personale și de partid.
Această criză politică și economică, care a inceput cu „Lovitura de Palat” din 2019 și a culminat cu „Lovitura de Stat” prin anularea alegerilor prezidențiale din 2024, este rezultatul unui lung proces de degradare a instituțiilor democratice și a încrederii publice.
Astăzi, plătim prețul pentru decenii de oportunism politic și demagogie de conjunctură.
În ultimele săptămâni, am asistat la una dintre cele mai cinice și lipsite de principii manifestări ale oportunismului politic din România.
Liderii PNL și aliații lor din coaliția PSD-UDMR (inclusiv aripa Ciolacu) au demonstrat cât de rapid pot trăda orice valoare pentru a-și păstra puterea și privilegiile.
Nicușor Dan, același politician pe care l-au demonizat în Turul 1, este acum portretizat ca un „salvator al democrației” în Turul 2.
Această inversare grotescă a retoricii este o insultă la adresa inteligenței alegătorilor și un semn clar al disperării acestor lideri politici care se agață de putere cu orice preț.

Caracterizare socio-psihologica legat de comportamentul adaptativ și manipulativ în context politic.

Oportunism Politic
Descriere: Acest comportament implică schimbarea rapidă a pozițiilor și opiniilor pentru a se adapta contextului politic în schimbare, cu scopul de a obține avantaje electorale.
Exemplu: De la critică intensă la susținere necondiționată, în funcție de nevoile strategice ale partidului.

Cameleonism Ideologic
Descriere: Capacitatea de a-și schimba public convingerile pentru a se alinia cu ceea ce consideră a fi poziția dominantă sau populară la un moment dat, indiferent de valorile inițiale.
Exemplu: Atacuri personale urmate de elogii, în funcție de evoluția campaniei electorale.Disonanță - -Cognitivă
Descriere: Starea de disconfort psihologic generată de incongruența între convingerile personale și comportamentul public adoptat.
Exemplu: Criticarea unei persoane pentru anumite principii, urmată de susținerea aceleași persoane atunci când devine convenabil politic.

Sindromul „Fanaticului Convertit”
Descriere: Fenomen în care o persoană trece de la un critic vehement la un susținător fanatic, în special când speră să obțină un avantaj personal sau să se asocieze cu o cauză percepută ca fiind câștigătoare.
Exemplu: Idolatrizarea bruscă a unei figuri politice anterior criticate, odată ce devine favorită într-o cursă electorală.

Percepție de Dublu Standard
Descriere: Aplicarea unor criterii diferite de evaluare, în funcție de interesul politic, ignorând principiile de coerență și echitate.
Exemplu: Tolerarea unor comportamente la un candidat, dar condamnarea acelorași comportamente la altul.

Comportament de „Survival Politic”
Descriere: Adaptarea rapidă la circumstanțe pentru a evita marginalizarea politică, chiar dacă asta presupune renunțarea la convingeri inițiale.
Exemplu: Sprijinirea unui candidat considerat „inevitabil” pentru a păstra relevanța politică.

Prețul unor alegeri anulate:
Anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, urmată de organizarea unui nou scrutin în mai 2025, nu a fost doar o decizie controversată, ci o ruptură profundă în contractul dintre cetățean și stat.
Oficial, s-a invocat interferența externă în favoarea unui candidat nealiniat cu valorile europene.
Neoficial, mulți cetățeni au perceput această anulare drept o lovitură de stat constituțională, prin care voința populară a fost anulată administrativ.
Turul al doilea al alegerilor din mai 2025, în care George Simion (reprezentantul de facto al electoratului lui Călin Georgescu) se confruntă cu Nicușor Dan si confirmă că voința populară nu a fost suprimată, ci doar amânată.
Electoratul a rămas consecvent, iar scorul obținut de Simion reflectă fidel scorul cumulat Georgescu + Simion din alegerile anulate.
Această realitate delegitimează justificarea inițială a anulării scrutinului. Adevărul este că statul a ales să ignore votul cetățenilor pentru a proteja o arhitectură de putere care se simte amenințată de opțiuni alternative.
România se află, politic, exact în același punct ca în decembrie 2024 — dar cu o societate mai obosită, mai cinică și mai divizată.

ANALIZA COST-BENEFICII
Costurile politice si democratice

Retragerea sprijinului diplomatic din partea unor aliați-cheie:
SUA au suspendat procedura de includere a României în programul Visa Waiver, invocând incertitudinile democratice.
Vizite oficiale anulate sau amânate de lideri europeni.

Retrogradarea democratică a României în clasamente internaționale:
Freedom House: de la "democrație consolidată" la "regim hibrid";
EIU Democracy Index: punctaj scăzut la capitolele "proces electoral", "funcționarea guvernului" și "pluralism politic".

Efecte asupra instituțiilor interne:
CCR, CSAT, Avocatul Poporului și Parlamentul au fost percepute ca aliniate unui plan politic de suprimare a votului popular;
Lipsa de reacție a mass-mediei mainstream la abuzurile constituționale a consolidat percepția unei Românii "capturate instituțional".

Contradicție instituțională majoră în fața unui posibil precedent:
După alegerile din mai 2025, câștigate de George Simion (cu un scor similar cumulat cu cel al lui Călin Georgescu în decembrie 2024).
Orice contestație depusă pe aceleași temeiuri invocate în decizia din 2024 (dezinformare, interferență externă, climat antisistem) nu mai poate fi anulată fără ca CCR să cadă în contradicție logică cu propria hotărâre.
Este important de menționat că în mai 2025, ANCOM a emis un comunicat oficial în care a confirmat existența unei campanii de dezinformare pe rețelele sociale, cu scopul declarat de a amplifica sentimentul antisistem și de a reduce participarea la vot.
Această constatare este similară cu motivele invocate de CSAT în 2024.
Comunicarea ANCOM a funcționat, astfel, ca un înlocuitor informal al probelor invocate în decizia anterioară a CCR.
Gravitatea acestui aspect este esențială:

dacă CCR refuză să anuleze alegerile din mai 2025 pe baza unei situații de fapt aproape identice, recunoaște implicit caracterul disproporționat, selectiv și politic al anulării alegerilor precedente.

Aceasta demonstrează că decizia din 2024 nu s-a bazat pe standarde obiective și replicabile, ci pe o interpretare oportunistă a contextului politic.

Concluzie a sintezei:
Această comparație relevă o realitate gravă:
Motivul utilizat pentru a anula alegerile din 2024 se regăsește aproape identic și în 2025, dar reacția instituțională este total diferită.
Aceasta indică fie că în 2024 s-a comis un abuz, fie că în 2025 se refuză aplicarea propriului precedent, pe considerente politice.
Ambele variante subminează coerența constituțională și demonstrează lipsa de standarde clare și replicabile în gestionarea proceselor democratice.
Situația Economică:
De la Stabilitate la Criză (2018 - 2025) -
Deficit bugetar record:
În 2018, deficitul bugetar al României era de aproximativ 27 miliarde lei. Până în 2025, acesta a crescut semnificativ, atingând aproximativ 142 miliarde lei, ceea ce reprezintă o creștere de peste 425% în această perioadă (funky.ong).
Creșterea datoriei publice:
Datoria publică a crescut de la 330 miliarde lei în 2018 la peste 782 miliarde lei în 2023, reprezentând o creștere de aproximativ 137% în această perioadă (zf.ro).
Inflație și instabilitate monetară:
Rata inflației a crescut semnificativ, atingând un vârf de 16,4% în 2022, înainte de a se stabiliza la 4,86% în martie 2025, ceea ce înseamnă o creștere de peste 260% față de nivelul din 2018 (tradingeconomics.com).
Risc de recesiune:
Creșterea economică a încetinit, ajungând la doar 0,8% în 2024, comparativ cu 4,1% în 2019, ceea ce reprezintă o scădere de peste 80% (countryeconomy.com).

Evoluția Economică a României în Clasamente Internaționale (2018–2025)
Produsul Intern Brut (PIB) și PIB per capita
2018: PIB nominal de 252 miliarde USD; PIB per capita de 13.042 USD.
2025: PIB nominal estimat la 406,2 miliarde USD; PIB per capita estimat la 21.570 USD.
Rata de creștere a PIB-ului real
2018: Creștere de 4,1%.
2024: Creștere redusă la 0,9%, reflectând o încetinire economică semnificativă.
Deficitul bugetar
2018: Deficit de 2,9% din PIB.
2025: Deficit estimat la 8,7% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană.
Datoria publică
2018: Datorie publică de 35% din PIB.
2025: Datorie publică estimată la 54,8% din PIB.
Indicele Inovației Globale (WIPO)
2024: România se situează pe locul 48 din 128 de țări, cu un scor de 33,4 puncte, indicând un potențial moderat în domeniul inovației.

Acești indicatori evidențiază o deteriorare semnificativă a performanței economice a României între 2018 și 2025, caracterizată prin creșterea datoriei publice, deficite bugetare mari și o încetinire a creșterii economice.
Clasamentele internaționale reflectă aceste tendințe, subliniind necesitatea unor reforme structurale și a unei guvernări eficiente pentru a redresa economia și a restabili încrederea investitorilor.
Aurel Ivancu