De ce ne frecăm locul lovit și de ce funcționează această metodă?

Gestul reflex de a freca o zonă a corpului după o lovitură are o bază științifică solidă, conform teoriei porții de control a durerii, dezvoltată de cercetătorii Ronald Melzack și Patrick D. Wall în 1965. Această teorie a revoluționat înțelegerea mecanismelor durerii și continuă să influențeze abordările medicale moderne. Teoria porții de control explică modul în care un stimul non-dureros poate bloca percepția unui stimul dureros prin intermediul unor mecanisme neurologice specifice.
Sistemul nervos folosește trei tipuri principale de fibre nervoase pentru transmiterea semnalelor: fibrele Aβ, care conduc semnale non-dureroase precum atingerea și presiunea cu o viteză de aproximativ 386 kilometri pe oră, fibrele Aδ cu o viteză intermediară, și fibrele C, care transmit semnalele dureroase cu doar 3,2 kilometri pe oră.
Procesul de reducere a durerii prin frecare funcționează datorită diferenței de viteză între aceste fibre nervoase. Când ne frecăm zona afectată, fibrele Aβ, fiind mai rapide și mai eficiente, activează neuronii inhibitori din măduva spinării înaintea fibrelor care transmit durerea.
Această activare creează un răspuns inhibitor care reduce transmiterea semnalelor dureroase către creier. Interacțiunea dintre diferitele tipuri de fibre nervoase are loc în cornul dorsal al măduvei spinării, un punct crucial în transmiterea semnalelor către sistemul nervos central.
Dr. Judith Scheman, specialistă în tratarea durerii, confirmă că acest mecanism contribuie efectiv la diminuarea senzației dureroase, deși poate funcționa parțial și ca o metodă de distragere a atenției.
În prezent, comunitatea științifică recunoaște necesitatea actualizării acestei teorii pentru a reflecta progresele realizate în domeniul neuroștiințelor.
Profesorul Clifford J. Woolf de la Harvard Medical School evidențiază că cercetările moderne au identificat multiple subtipuri de fibre nervoase și o structură neuronală mai complexă decât se credea inițial.
Cu toate acestea, principiile fundamentale ale teoriei porții de control rămân valabile și continuă să susțină dezvoltarea metodelor moderne de tratament al durerii.

SURSA: Incredibilia.ro

Scroll to Top