O descoperire recentă în timpul restaurării tabloului Wisteria al lui Claude Monet a dezvăluit existența unei picturi anterioare ascunse sub stratul de vopsea vizibil. Examinările efectuate cu raze X au scos la iveală contururile unuia dintre faimoșii nuferi ai artistului sub imaginea glicinelor.

Tabloul Wisteria, realizat între 1919 și 1920 la Giverny, prezintă o cascadă de flori de glicină cu nuanțe purpurii care se reflectă în apa de dedesubt.
Această lucrare face parte din perioada târzie a creației lui Monet, când artistul, în vârstă de peste 70 de ani, se confrunta cu probleme de vedere și trăia sub impactul emoțional al Primului Război Mondial.

Procesul de restaurare a evidențiat inconsistențe în textură și tușe care au determinat specialiștii să efectueze investigații mai amănunțite. Analiza cu raze X nu a relevat doar modificările aduse compoziției în timpul procesului creativ, ci și prezența unei picturi anterioare cu nuferi.

Această descoperire oferă informații valoroase despre evoluția artistică a lui Monet. Perioada în care a fost creată Wisteria marchează tranziția de la compozițiile mai structurate ale seriei Nuferi către un stil mai fluid și mai abstract, caracteristic lucrărilor sale târzii.

Reutilizarea pânzei, o practică comună în lumea artei, poate fi interpretată atât ca o decizie practică, cât și ca parte a căutării perfecțiunii artistice.

Ruth Hoppe, conservator de artă modernă la Gemeentemuseum, consideră că această suprapunere ar putea reflecta perfecționismul lui Monet, cunoscut pentru obiceiul de a distruge lucrările pe care nu le considera satisfăcătoare.

Seria de picturi cu glicină reprezintă ultima etapă a explorării artistice a lui Monet, în care acesta a experimentat cu forme mai abstracte și expresive, depășind convențiile tradiționale ale impresionismului.

SURSA: Incredibilia