România riscă să rămână izolată în Europa, chiar în pragul aderării complete la Schengen, dacă rezultatele alegerilor prezidențiale transmit un mesaj anti-european și anti-NATO. Alegerea unui lider cu astfel de viziuni ar putea pune în pericol progresul obținut și ar afecta grav economia și poziția țării pe scena internațională.
30 noiembrie 2024
„România pierde anual 2% din PIB pentru că nu suntem în spațiul Schengen. Asta înseamnă tot bugetul armatei, bani aruncați în vămile Europei. Este un cost colosal, atât pentru antreprenori, cât și pentru economia noastră”, avertizează Veronica Duțu, consultant fiscal și fondator al Union Cont Expert. Declarația ei vine într-un moment crucial, când România pare mai aproape ca niciodată de aderarea completă la Schengen, dar contextul politic riscă să destabilizeze această șansă.
„Șoferii de tiruri stau ore, uneori zile întregi, la cozi la granițe. Costurile cu combustibilul, întreținerea, salariile, toate sunt uriașe. Întârzierile afectează mărfurile, multe dintre ele perisabile. Pierderile industriei de transporturi au depășit deja 19 miliarde de euro anual. Și să nu uităm poluarea: mașinile care stau la graniță consumă resurse uriașe și poluează nejustificat. Este o povară imensă, suportată nu doar de antreprenori, ci de toți românii”, subliniază Veronica Duțu.
Dincolo de costurile economice, consultantul fiscal atrage atenția asupra riscului unui regres democratic. „Ce vom vota acum și pe 8 decembrie? Alegem calea europeană, democrația și viitorul copiilor noștri, sau izolarea? Eu am stat de vorbă cu tineri antreprenori care vor să plece din țară. Dacă România continuă să rămână pe margine, acești oameni nu vor mai investi aici. Vrem să pierdem și mai mulți tineri talentați și muncitori? Deja am pierdut peste 6 milioane de români care au plecat să construiască viitorul altor state. Chiar vrem să ne întoarcem la izolare, cum era înainte de 1989?”, întreabă retoric expertul fiscal.
Schengen: aproape, dar nu garantat
Declarațiile optimiste ale liderilor politici privind aderarea completă la Schengen începând cu 1 ianuarie 2025 au adus un val de speranță. Președintele Klaus Iohannis a salutat progresele recente, numindu-le „un moment important”: „Ambasadorii UE au agreat aderarea completă la Schengen și cu frontierele terestre, începând cu 1 ianuarie 2025. Decizia va fi formalizată la Consiliul JAI din 12 decembrie.”
Premierul Marcel Ciolacu a confirmat această direcție, precizând că discuțiile din ultimele luni au fost esențiale: „Mă bucur că strategia decisă acum câteva luni, inclusiv cu premierul Viktor Orban, a dat roade și reușim să ne bifăm obiectivele. Am ajuns la un acord cu cancelarul Nehammer, iar după 13 ani, România va reuși o aderare completă la Schengen.”
Totuși, aceste speranțe sunt puse sub semnul întrebării de contextul electoral și de declarațiile controversate ale unui candidat care conduce în sondajele primului tur al alegerilor prezidențiale.
Călin Georgescu: „E bine că nu suntem în Schengen”
Favoritul primului tur, Călin Georgescu, a șocat opinia publică prin poziția sa tranșantă anti-Schengen și anti-europeană. „Pentru mine e o mare onoare… că nu am intrat în Schengen. Mă bucur că nu am intrat. Este bine că nu am intrat în Schengen, noi nu avem nevoie de covrigul lor și nici să pupăm ghiulul”, a declarat el în cadrul campaniei sale.
Aceste afirmații contrastează profund cu angajamentele asumate de România în fața partenerilor europeni. Georgescu, acuzat de o retorică favorabilă Federației Ruse și de mesaje anti-NATO, ar putea influența negativ percepția României la nivel european. Consiliul JAI, care urmează să formalizeze aderarea pe 12 decembrie, ar putea să reevalueze oportunitatea extinderii Schengen în cazul unui astfel de rezultat electoral. Miniștrii de interne ai statelor membre ar putea considera că România nu mai este un partener de încredere.
Costurile izolării României
Pentru antreprenori și cetățeni deopotrivă, o amânare a aderării ar fi dezastruoasă. Veronica Duțu aduce argumente clare despre ce înseamnă pierderea acestei șanse: „Dacă nu intrăm în Schengen, vom sta vara viitoare tot în cozi, în caniculă, pentru a ajunge în Grecia sau Bulgaria. Turiștii străini evită România din cauza controalelor și a promovării slabe. Iar pentru antreprenori, fiecare zi de întârziere înseamnă pierderi financiare uriașe. În timp ce alții progresează, noi stăm blocați.”
Mai mult, Veronica Duțu trage un semnal de alarmă asupra impactului politic: „Alegerea unui președinte cu retorică anti-europeană ar putea închide toate aceste uși. Partenerii noștri europeni vor vedea un mesaj clar: că românii aleg izolare, nu cooperare. Iar consecințele economice și sociale vor fi resimțite de toți.”
Drumul ales de România, încă o necunoscută
România este la o răscruce. Pe de o parte, liderii actuali au deschis calea pentru aderarea completă la Schengen, iar decizia finală este aproape. Pe de altă parte, rezultatele alegerilor prezidențiale ar putea influența această decizie într-un mod negativ.
Românii trebuie să decidă dacă vor să continue pe drumul integrării europene, cu beneficii clare pentru economie și societate, sau dacă aleg izolarea și stagnarea. Veronica Duțu, antreprenor și consultant fiscal, sintetizează perfect dilema: „Votați cu fața spre Europa. Votați cu fața spre NATO. Votați cu fața spre democrație. Viitorul nostru depinde de alegerile de acum.”
B.C
