Comisia Europeană se confruntă cu o controversă legată de presupuse mesaje text între președinta sa, Ursula von der Leyen, și CEO-ul Pfizer, Albert Bourla, potrivit Politico. Cazul, supranumit „Pfizergate”, a ajuns în fața Curții Generale a UE, după ce New York Times a solicitat acces la aceste comunicări.
Potrivit Politico, Comisia susține că ar fi împărtășit mesajele dacă le-ar fi considerat suficient de importante. Întrebarea centrală este dacă conținutul a fost suficient de substanțial pentru a fi înregistrat în sistemul de gestionare a documentelor Comisiei.
Controversa a izbucnit în urma unui articol din New York Times din aprilie 2021, care sugera că Bourla și von der Leyen au comunicat personal prin mesaje text pentru a finaliza cel mai mare contract de vaccinuri anti-COVID-19 al Europei.
„Acesta a fost un acord major în vremuri foarte dificile, care privea toți cetățenii Uniunii Europene”, au declarat în fața instanței Matina Stevis-Gridneff, fostul șef al biroului din Bruxelles al New York Times, și avocatul ziarului, Bondine Kloostra.
Pozițiile părților
New York Times solicită judecătorilor să decidă dacă biroul lui von der Leyen a greșit refuzând să divulge mesajele text pe care le-ar fi schimbat cu șeful Pfizer la începutul anului 2021, în timpul negocierii unui contract pentru până la 1,8 miliarde de doze de vaccin.
Comisia Europeană susține că mesajele „ar fi fost înregistrate” în sistemul său de gestionare a documentelor dacă ar fi conținut „informații importante” care nu erau „de scurtă durată” sau dacă ar fi necesitat vreo acțiune ulterioară.
Declarații contradictorii
Avocatul Comisiei, Paolo Stancanelli, a afirmat că mesajele text privind „negocierile contractelor pentru vaccinuri între președinte și CEO-ul Pfizer cu conținut substanțial nu au existat niciodată”.
În contrast, o transcriere a interviului Times cu Bourla, citită în sala de judecată, sugerează altceva: „Dacă exista o problemă pe care ea (von der Leyen) dorea să o știe, și de asemenea eu doream să știu dacă au vreo îngrijorare, voiam să știu. Așa că am schimbat mesaje text, dacă era ceva ce trebuia să discutăm”.
Stancanelli a adăugat că „nu poate nega” că au fost schimbate mesaje text între Ursula von der Leyen și Bourla, dar susține că acestea „nu au fost relevante cu conținut substanțial” pentru politica Comisiei.
Implicații și următorii pași
Cazul ridică întrebări importante despre transparența în negocierile UE pentru vaccinuri și accesul public la informații. Decizia Curții Generale ar putea avea implicații semnificative pentru practicile de comunicare și gestionare a documentelor în instituțiile UE.
În timp ce Comisia Europeană își menține poziția că mesajele nu au conținut informații substanțiale, New York Times argumentează că acest lucru nu poate fi dovedit decât dacă sunt făcute publice.
Rămâne de văzut cum va evalua instanța argumentele ambelor părți și ce impact va avea decizia asupra transparenței instituționale în UE.