Modificările recente în Codul Fiscal se referă mai ales la clarificări legate de regimul impozitului pe profit al întreprinderilor. FOTO Canva ProTagul "audio" nu este suportat de browser-ul tău.În ședința de Executivului de joi, 7 noiembrie, a fost adoptată o nouă Hotărâre de Guvern cu aplicabilitate pe Codul Fiscal, care aduce clarificări cu privire la mai multe măsuri luate prin Legea 296/2023, dar mai ales Ordonanța 115/2023. Ambele au cuprins modificări legislative complexe, care au avut un impact major asupra regimului fiscal de la 1 ianuarie 2024, însă atât mediul de afaceri, cât și contabilii care s-au lovit direct de noile măsuri, au trebuit să treacă prin nenumărate reveniri și corecții pe parcursul anului după publicarea formei finale a actelor normative.Hotărârea de Guvern adoptată joi, 7 noiembrie, care urmează să fie publicată în Monitorul Oficial, este doar ultima dintr-o serie de „cârpeli” fiscale la acte normative precedente pe care Guvernul le-a publicat în ultimul an. Ziare.com a consultat experți și reprezentanți ai mediului de afaceri care au detaliat rolul și logica ultimelor modificări în contextul mai larg al unei reforme fiscale aflată în plină desfășurare în ultimii ani și care a produs numeroase probleme pe parcurs, de la sincope procedurale lămurite prin Ordonanțe de Urgență emise de Guvern în 2023 și 2024, la lacune grave în procesul de digitalizare fiscală și până la o creștere simțitoare a numărului de insolvențe în mediul privat din cauza modificării bruște a regimurilor de impozitare.AdsCe se schimbă, concret, prin ultimul act normativ emis de GuvernModificările recente în Codul Fiscal se referă mai ales la clarificări legate de regimul impozitului pe profit al întreprinderilor, inclusiv impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) și impozitul suplimentar pentru firmele mari din sectoarele petrol și gaze (ICAS). Actul conține și explicații suplimentare despre impozitul pentru microîntreprinderi și accize.Legat de Impozitul pe profit și IMCA/ICAS: Normele metodologice adoptate prevăd clarificarea calculului indicatorului „venituri totale (VT)” pentru contribuabili, indicând că acesta cuprinde totalitatea veniturilor înregistrate conform reglementărilor contabile aplicabile, după scăderea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării. Se specifică, de asemenea, că pentru stabilirea impozitului pe profit datorat trimestrial, contribuabilii trebuie să deducă din impozitul calculat cumulat de la începutul anului fiscal atât impozitul minim pe cifra de afaceri, cât și impozitul pe profit, în funcție de impozitul datorat anterior.AdsActul normativ clarifică faptul că activitățile desfășurate de operatorii cu licențe de distribuție a energiei electrice și a gazelor naturale, precum racordările și alte servicii conexe, sunt incluse în sfera activităților de distribuție. Astfel, aceste activități sunt considerate parte integrantă a activităților reglementate de distribuție, ceea ce oferă o bază unitară pentru aplicarea impozitului pe profit în conformitate cu normele actualizate.Legat de impozitul pe microîntreprinderi, au fost aduse mai multe clarificări. Astfel, persoanele juridice române care doresc să aplice sistemul de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor trebuie să aibă până la 31 decembrie al anului precedent, un procentaj de deținere directă sau indirectă de 25% sau mai puțin din titlurile de participare sau drepturile de vot. Deținerea indirectă se calculează prin înmulțirea procentelor deținerilor de-a lungul lanțului de entități legale până la societatea verificată, și această regulă este aplicabilă dacă suma deținerilor directe și indirecte depășește 25%, spune ultimul act normativ, oferind și exemple în legătură cu modalitatea de calcul a deținerile combinate pentru a verifica eligibilitatea.AdsSe mai clarifică și faptul că referința la situațiile financiare anuale pentru verificarea condițiilor de microîntreprindere se aplică doar persoanelor juridice care nu au depus aceste documente corespunzătoare exercițiului financiar al anului N-2 sau anilor anteriori acestuia, în perioada de existență a societății și sunt definite categoriile de persoane juridice care nu pot aplica regimul de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor: instituții de credit, societăți din domeniul asigurărilor și reasigurărilor, firme de pe piața de capital, entități care desfășoară activități în domeniul jocurilor de noroc și companii implicate în exploatarea zăcămintelor petroliere și de gaze naturale. Tot legat de regimul de impozitare al microîntreprinderilor, se specifică modul în care se stabilește baza impozabilă asupra căreia se aplică cotele de impozitare.Ultima Hotărâre de Guvern introduce și o prevedere conform căreia antrepozitele fiscale de producție pot fabrica și produse destinate inhalării fără ardere, care conțin înlocuitori de tutun, cu sau fără nicotină. Nota de fundamentare lămurește că această modificare are scopul de a evita interpretările diferite și de a asigura claritate în reglementarea accizelor.AdsCare este rolul acestor modificări, la aproape un an de la Ordonanța 115/2023. Răspunsul analiștilorValentina Saygo, expert contabil și consultant fiscal cu experiență de 20 de ani în domeniu, a declarat pentru Ziare.com că proiectul de HG care urmează să fie publicat nu aduce modificări semnificative pentru Codul Fiscal, dar vine cu niște clarificări tehnice pe care contabilii le așteptau de aproape un an, de când a fost publicată OUG 115 pe 15 decembrie 2023. Expertul contabil a punctat că una dintre cele mai importante clarificări este cea în privința structurii acționariatului și mențiunile privind veniturile cumulative pentru firmele care pot păstra sau avea statutul de plătitoare de impozit pe venit pe microîntreprindere.„Din păcate, așteptam clarificările acestea, poate chiar înainte de 15 decembrie 2023, într-un final ele urmează să vină. La veniturile cumulative, acea limită de venituri impuse pentru microîntreprinderi de până în 500.000 de euro, actul normativ vine și reglementează că nu se iau în considerare doar veniturile obținute de firmă, ci și veniturile obținute de întreprinderile legate, cele deținute de aceeași persoană, dar la asta se adaugă inclusiv PFA-urile, cu toate că știm că PFA-urile nu au ceea ce se numește cifră de afaceri.AdsO precizare semnificativă la statutul microîntreprinderilor, pe care o așteptam de un an de zile, este că firmele trebuie să verifice îndeplinirea condițiilor de eligibilitate anual. Din păcate, noi, profesioniștii contabili, am făcut chestia asta trimestrial. Asta se întâmplă când actele normative sunt incomplete și când reglementările tehnice, explicațiile apar la distanță de un an de zile. În lipsa acestor clarificări, am mers pe bâjbăite, fiecare după cum l-a tăiat capul, am aplicat fiecare logica profesională pe care o deținem și ne-am descurcat. Noi, experții contabili, avem un jurământ profesional depus: Am jurat să respectăm legislația și unde-i lege, nu-i tocmeală. Am implementat legislația restrictivă pentru microîntreprinderi, așa cum ne-am priceput.Aveam nevoie de aceste clarificări încă de când s-a dat OUG 115. Trebuiau să fie cuprinse în acel act normativ. Și totuși, suntem la începutul lunii noiembrie, știm că anul 2025 va fi un an greu pentru mediul de afaceri din toate punctele de vedere și știm, de asemenea, că vor fi modificări fiscale și modificări legislative, inclusiv că microîntreprinderile vor avea noi condiționări și noi configurații. Avem nevoie de predictibilitate. Nu cum se publică actele normative în ultima vreme, vineri, noaptea, cu aplicabilitate de luni. Lucrul acesta este cel mai mare deserviciu pe care guvernele îl fac atât profesioniștilor contabili, cât și mediului de afaceri”, a punctat Valentina Saygo.AdsPotrivit acesteia, ce nu a înțeles niciun guvern până în momentul de față, este că profesioniștii contabili sunt cei care diseminează informația. „Pe antreprenori nu îi învață nimeni, nu le explică nimeni, nu citesc monitoarele oficiale, care, de altminteri, nu sunt complete, clare, simple, cum ar trebui să fie orice act normativ. Să nu îți trebuiască un lighean cu apă rece ca să citești un act normativ care schimbă configurația fiscală în mod radical, cum asistăm de aproape 3 ani. Vedem și cu ce întârzieri vin clarificările tehnice sau explicațiile la dilemele pe care le avem. Trebuie să putem înțelege legislația și, totodată, avem nevoie de timp pentru a o explica antreprenorilor”, a declarat expertul contabil.Flavius Valentin Jakubowicz, consultant fiscal și Vicepreședinte al Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din Romănia, a analizat la rândul său ultima Hotărâre de Guvern, punctând că introducerea IMCA va afecta în principal marile companii, în special din sectoarele de energie și resurse naturale, unde, istoric, s-au realizat profituri semnificative pe baza resurselor naționale, cum sunt petrolul și gazele naturale.AdsLegat de modificările aduse impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, Jakubowicz a punctat că HG clarifică situațiile în care o persoană juridică română se poate încadra în acest regim. „În esență, o companie românească cu acționari care dețin direct sau indirect mai puțin de 25% din titlurile sale de participare va putea aplica impozitul pe veniturile microîntreprinderilor. Prin aceasta, s-a redus riscul fragmentării artificiale a unor companii mai mari în entități mici pentru a beneficia de regimul de microîntreprindere, ceea ce putea afecta echitatea sistemului fiscal.”„În ansamblu, aceste măsuri de politică fiscală și clarificările aduse de Hotărârea de Guvern contribuie la modernizarea și echilibrarea sistemului fiscal românesc, cu un accent pe creșterea veniturilor bugetare și pe încurajarea unui mediu concurențial echitabil. Introducerea impozitului minim pe cifra de afaceri este de așteptat să consolideze veniturile bugetare, să reducă deficitele și să limiteze optimizările fiscale agresive în rândul marilor companii. În același timp, IMM-urile și microîntreprinderile vor continua să beneficieze de un regim fiscal favorabil, dar cu limitarea posibilităților de a fi folosite în scopuri de fragmentare fiscală.În contextul unui deficit bugetar care a atins 5,44% din PIB în primele nouă luni ale anului 2024, cu o prognoză a economiștilor de peste 7%, poate chiar 8%, este imperativă adoptarea unor măsuri concrete și urgente pentru reducerea cheltuielilor publice, în special în ceea ce privește salariile, sporurile și alte cheltuieli neesențiale. Cheltuielile totale au crescut cu 9% în 2024, ajungând la 672,8 miliarde de lei, evidențiind o tendință nesustenabilă. În loc să ne concentrăm exclusiv pe identificarea de venituri suplimentare, este esențial să implementăm reforme reale pentru eficientizarea aparatului administrativ și reducerea birocrației, aspecte care, deși discutate de ani de zile, au rămas în mare parte doar pe hârtie. Numai printr-o abordare echilibrată, care să includă atât creșterea veniturilor, cât și controlul strict al cheltuielilor, putem asigura stabilitatea fiscală și sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice”, a punctat vicepreședintele AAFBR pentru Ziare.comRadu Burnete, director executiv al Confederației Patronale Concordia, a declarat pentru Ziare.com că Ministerul de Finanțe a consultat săptămâna trecută mediul de afaceri cu privire la proiectul de Hotărâre pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice privind Codul Fiscal.„Hotărârea vine cu o serie de precizări și clarificări despre aplicarea impozitului minim pe cifra de afaceri și a impozitului suplimentar pentru persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale. Proiectul clarifică veniturile care trebuie incluse în calculul veniturilor totale (VT). Aduce clarificări și legate de procedurile de raportare în cazul celor două impozite. O prevedere foarte importantă pentru noi este faptul că prin aceste modificări devine operațional creditul fiscal pentru activități de cercetare și dezvoltare”, a notat acesta.În principiu, nu sunt modificări cu impact major, cu excepția unui punct rămas nerezolvat în discuțiile cu Ministerul Finanțelor, semnalat de membrii Federaţiei Patronală Petrol și Gaze, a adăugat Burnete. Industria de petrol și gaze consideră că prin aceste clarificări se produce o reducere drastică a prevederilor Codului Fiscal aplicabile industriei lor.Problema ridicată de aceștia este că în forma actuală a proiectului normelor metodologice, doar operatorii economici autorizați (conform titlului VIII din Codul Fiscal) pot exclude valoarea accizelor din venituri pentru calculul impozitului minim pe cifra de afaceri, dacă acestea au fost înregistrate simultan ca cheltuieli, declară Burnete: „Membrii noștri solicită ca această scădere a accizelor să fie permisă tuturor operatorilor economici care desfășoară activități cu produse accizabile, nu doar celor autorizați, ci și celor înregistrați conform art. 435 din Codul Fiscal. Aceasta ar include toți producătorii și distribuitorii de produse accizabile, nu doar cei cu autorizație specială.În cazul contribuabililor din sectorul petrol și gaze care operează cu marje de profit mici, impozitul suplimentar, atunci când este cumulat cu impozitul minim pe cifra de afaceri, devine o povară financiară semnificativă. Profit de această ocazie să readuc aminte că impozitarea cifrei de afaceri în felul în care este ea astăzi în vigoare în România este o aberație economică care produce efecte negative semnificative și sperăm că ea va fi eliminată din 2025 așa cum Guvernul s-a angajat la introducerea ei”, a încheiat acesta.

SURSE: ANAF, Gov.ro, Ziare.com